Lista celor 141 de localități din România care au restricții la consumul de apă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

141 de localități din mai multe județe ale României se confruntă cu restricții la consumul de apă, pe fondul secetei severe care afectează bazine hidrografice importante, a transmis Ana‑Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române. Fenomenul pune presiune pe resursele de apă și generează probleme majore în zone extinse ale țării.

Seceta extremă din această vară influențează puternic regimul hidrologic din Crișana, Oltenia, Muntenia și Moldova, unde debitele au scăzut sub nivelurile normale.

„În ceea ce privește seceta la nivel național, vorbim despre un regim deficitar atât în bazinul Crișanei, Olteniei, Munteniei, Moldovei. De altfel, în bazinul Crișanei, se înregistrează sectoare de râuri, care prezintă fenomene de secare și debite minime sub cel necesar, în mai multe zone ale țării”, a precizat Ana‑Maria Agiu.

Lista celor 141 de localități din România care au restricții la consumul de apă

La nivel național, 80 de localități au restricții în sistemele centralizate de alimentare cu apă, cele mai multe fiind în județele Neamț, Bihor, Bacău, Galați, Vaslui și Maramureș. Alte 61 de localități care depind de puțuri și fântâni au fost nevoite să limiteze consumul.

„Vorbim despre județul Neamț – 26 de localități, Bihor – 15 localități, Bacău – 10 localități, Galați – 8 localități, Vaslui – 8 localități, Maramureș – 7 localități. În ceea ce privește impunerea de restricții în localitățile care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă, respectiv se alimentează din puțuri și fântâni, avem la nivel național 61 de localități din trei județe: Botoșani – 55 de localități, Gorj – 3 localități, Iași – 3 localități”, a mai declarat reprezentanta ANAR.

Retragerea apelor Dunării aduce consecințe vizibile în mai multe state europene, iar nivelul scăzut al fluviului a scos din nou la suprafață Podul lui Constantin cel Mare, o construcție romană veche de aproximativ 1.700 de ani. Fenomenul oferă arheologilor români și bulgari ocazia rară de a analiza structura antică. La începutul lunii august, o echipă a Muzeului Istoric Regional din Plevna a documentat zona din apropierea satului Ghighen, unde se afla orașul roman Ulpia Oescus.

CITEŞTE ŞI: Programa pentru liceu se schimbă în anul școlar 2026-2027. Ce trebuie să știe toți elevii

Din ce cauză a apărut groapa de 3 metri de pe mijlocul Bulevardului Eroilor. Ce spune PMB