Ce mai face Mircea Florian în 2026. Celebrul și inovatorul muzician trăiește între România și Germania

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La 76 de ani, Mircea Florian rămâne unul dintre cei mai greu de încadrat și mai interesanți artiști români. Muzician, compozitor, poet și artist multimedia, pionier al experimentului sonor încă din anii ’60, Florian este activ și în 2026 și continuă să se împartă între Germania, țara în care s-a stabilit în urmă cu decenii, și România. Anul 2025 a fost unul plin pentru artist: în septembrie și-a lansat volumul de poezie „Cântece”, iar în noiembrie a revenit pe scenă la București, într-un concert alături de DJ Vasile și Dragoș Andriana.

Mircea Florian este în continuare activ pe scenă

Pentru o bună parte dintre români, numele lui Mircea Florian este legat de una dintre cele mai fertile perioade ale muzicii românești, de folkul anilor ’60 și ’70, de experimentele electronice și de avangarda care încerca să împingă limitele a ceea ce putea fi numit muzică. Florian nu a rămas însă doar un nume din istoria muzicii românești.

Artistul continuă să creeze și să apară în fața publicului. În noiembrie 2025, Mircea Florian a susținut la București un concert la Terasa Florilor, alături de DJ Vasile și Dragoș Andriana. Alegerea partenerilor de scenă spune multe despre artistul ajuns la 76 de ani: Florian este și acum atras de experiment, improvizație și întâlnirea dintre generații.

Concertul a fost construit tocmai la granița dintre mai multe lumi sonore. Mircea Florian, DJ Vasile, una dintre figurile importante ale undergroundului românesc al anilor ’90, și compozitorul Dragoș Andriana au combinat texturi acustice, improvizație, electronică și live-looping.

Era, într-un fel, continuarea firească a drumului pe care Mircea Florian merge de mai bine de jumătate de secol: refuzul de a rămâne într-un singur gen.

De la folk la muzică electronică și experimente de avangardă

Născut pe 5 decembrie 1949, la Satu Mare, Mircea Florian este activ artistic încă din anii ’60. A pornit din zona folkului, dar aceasta avea să fie doar prima etapă a unei cariere imposibil de redus la o singură etichetă. A trecut prin rock, muzică electronică, experimental, performance și artă conceptuală, fiind cunoscut de-a lungul timpului și sub nume precum Florian din Transilvania, FloriMan, M.A.N. sau Tralalart.

A creat și condus numeroase formații și proiecte-concept, printre care Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania.

În jurul acestor proiecte s-au aflat, de-a lungul anilor, muzicieni și artiști precum Sorin Chifiriuc, Andrei Oișteanu, Günther Reininger, Eugen Gondi, Mihai Crețu, Costin Petrescu, Dorin Liviu Zaharia și mulți alții.

Florian a experimentat încă de timpuriu cu amestecul dintre folclorul arhaic românesc și influențe africane sau asiatice, rock progresiv, new wave și electronică. Formația Florian din Transilvania a devenit unul dintre proiectele reprezentative ale acestei perioade, îmbinând rockul și electronica într-o formulă neobișnuită pentru România acelor ani.

În 1986 apărea la Electrecord albumul Tainicul vârtej, rămas unul dintre reperele creației sale.

Mircea Florian a plecat în Germania, dar nu a rupt niciodată legătura cu România

Viața lui Mircea Florian s-a împărțit timp de decenii între Germania și România. Stabilit în Germania de foarte mulți ani, artistul a continuat să revină în țară și să se implice în proiecte culturale și academice.

Într-un interviu acordat în 2021, Florian explica faptul că, după plecarea în Germania, a încercat să construiască un adevărat „pendul cultural” între cele două țări. Prin intermediul unei asociații, la începutul anilor ’90 a contribuit la aducerea în Germania a unor personalități culturale din România și, în același timp, la prezentarea unor artiști germani publicului românesc.

„A fost un schimb cultural, au fost și artiști germani care au venit în România și a continuat multă vreme, vreo 12 ani după cât țin eu minte”, povestea Mircea Florian.

O parte importantă a proiectului a beneficiat, potrivit artistului, de sprijinul instituțiilor germane.

„A fost un fel de «pendul cultural», pentru că mă hotărâsem nu doar să invit, ci să și aduc în țară fel de fel de artiști importanți din Germania”, explica muzicianul.

„Am fost convins că trebuie să dau ceva înapoi țării”

Legătura cu România s-a manifestat și prin activitatea didactică. Mircea Florian a predat de-a lungul timpului în mediul universitar românesc, inclusiv la Universitatea Politehnica din București, iar la Universitatea de Arte a susținut un curs de Artă Cinetică.

Pentru el, revenirea în universitățile românești a avut și semnificația unei datorii față de locul din care a plecat.

„Când mi-am început în România activitatea didactică, academică, am fost convins că trebuie să dau ceva înapoi țării”, spunea Mircea Florian.

Experiența acumulată în Germania a fost astfel transferată și studenților români. Artistul povestea că predase la Wuppertal și Köln unor oameni care aveau deja profesii și chiar doctorate, dar care aveau nevoie să se familiarizeze cu noile standarde digitale și multimedia.

„Tot ce i-am învățat pe germani a fost prezentat apoi și studenților din România, pentru că era mare nevoie și de așa ceva”, mărturisea el.

Această apropiere dintre artă și tehnologie nu este întâmplătoare. Mircea Florian a studiat cibernetica la Institutul Politehnic din București, iar interesul său pentru tehnologie avea să devină o componentă esențială a creației sale, de la muzica electronică până la instalațiile multimedia.

Luptă pentru păstrarea culturii tradiționale

Paradoxal doar la prima vedere, pasiunea pentru tehnologie a coexistat în cazul lui Mircea Florian cu preocuparea pentru tradițiile arhaice. Artistul a pus bazele unei fundații preocupate de cultura tradițională și de salvarea unor meșteșuguri care riscă să dispară.

Unul dintre exemple este tulnicul, instrument pe care Florian îl consideră reprezentativ pentru cultura românească. În jurul acestuia a fost organizată timp de ani o școală de vară.

„Tulnicul este un instrument extraordinar, toată lumea e de acord că e reprezentativ, că reprezintă un simbol al românilor. Încetul cu încetul, dacă nu suntem atenți, n-o să-l mai avem. Practic, noi încercăm să renaștem meșteșugurile legate de manufacturarea acestui instrument”, explica artistul.

Aceeași apropiere dintre vechi și nou se regăsește în muzica sa. De aceea, Florian s-a declarat apropiat de proiecte precum Nightlosers și Subcarpați, despre cei din urmă spunând că, din punctul de vedere al ideilor artistice, sunt „din aceeași echipă”.

La 75 de ani și-a lansat volumul „Cântece”

Anul 2025 a demonstrat că Mircea Florian nu privește creația sa doar retrospectiv. Pe 20 septembrie, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, artistul și-a lansat în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române volumul Cântece, apărut la Editura Tracus Arte.

Cartea reunește selectiv poeme scrise și cântate de Mircea Florian de-a lungul anilor. Este mai degrabă o recuperare a unei dimensiuni care a existat dintotdeauna în opera sa decât o schimbare de direcție la bătrânețe. În cazul lui Florian, granița dintre cântec și poezie a fost oricum mereu greu de trasat.

Lansarea a devenit la rândul ei un spectacol multidisciplinar. Poezia s-a întâlnit cu muzica, iar Florian a susținut și un concert. La eveniment au participat, printre alții, criticul Ion Bogdan Lefter, Dragoș Andriana și Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române.

Volumul adună texte păstrate vreme de decenii prin sertare, cutii, foi și, mai târziu, computere, transformându-le într-un fel de hartă a lungii sale călătorii artistice.

O carieră care a trecut și prin cinematografie

Mircea Florian a lăsat urme și în cinematografia românească. A compus muzică pentru filme precum Nu filmăm să ne-amuzăm, în regia lui Iulian Mihu, Mînia și Între oglinzi paralele, regizate de Mircea Veroiu, Cine mă strigă, în regia Letiției Popa, sau Înghițitorul de săbii, realizat de Alexa Visarion.

A colaborat și cu alte nume importante ale muzicii românești, participând la albumul Din nou împreună al formației Metropol și la SymPhoenix/Timișoara al trupei Phoenix. În 2009 a revenit pe scenă și ca invitat al Shukar Collective.

În 2011, Senatul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.

Ce mai face Mircea Florian în 2026

Ajuns la 76 de ani, Mircea Florian nu pare interesat să joace rolul artistului retras care își contemplă propria legendă. Continuă să circule între Germania și România, să apară în proiecte culturale și, mai ales, să urce pe scenă.

Cele două evenimente importante din toamna lui 2025 spun poate cel mai bine unde se află Mircea Florian astăzi. În septembrie își aduna într-o carte poemele risipite printr-o viață întreagă, iar două luni mai târziu cânta alături de DJ Vasile și Dragoș Andriana într-un spectacol bazat pe electronică, improvizație și tehnologie contemporană.

La mai bine de șase decenii de la începutul carierei, Florian continuă astfel să facă exact ceea ce l-a diferențiat întotdeauna: să pună împreună lucruri care, aparent, nu au ce căuta unele lângă altele. Folclor și electronică, poezie și tehnologie, tulnic și multimedia, România și Germania, artiști ai generației sale și muzicieni formați mult mai târziu.

Iar pentru un artist care și-a construit întreaga carieră pe experiment și pe refuzul granițelor, probabil că acesta este cel mai firesc mod de a rămâne activ.

CITEȘTE ȘI:  Îl mai știi pe Mihai Crețu? Românul care a revoluționat muzica alături de Sandra și cu proiectul Enigma. Ce face în 2026

Au trecut 15 ani de la „Narcisa sălbatică”. Ce mai face Cecilia Bârbora, interpreta Ecaterinei