Credeai că îmbătrânim treptat? Cercetătorii au descoperit două momente-cheie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Îmbătrânirea nu se produce într-un ritm constant și nici toate organele nu înaintează în vârstă în același fel. Un nou studiu arată că organismul trece prin perioade în care modificările țesuturilor se accelerează considerabil, două dintre cele mai importante etape fiind în jurul vârstei de 30 de ani și apoi în jurul vârstei de 50 de ani.

Cercetătorii au descoperit inclusiv diferențe surprinzătoare între vasele de sânge, organele reproducătoare și sistemul digestiv, ceea ce sugerează că vârsta din buletin spune doar o parte din povestea îmbătrânirii organismului.

Potrivit Vice.com, îmbătrânirea nu este un proces liniar, asemenea unui număr care pur și simplu crește. Diferite părți ale corpului îmbătrânesc în ritmuri diferite, iar procesul depinde de o varietate de factori. Organele unei persoane, de exemplu, pot îmbătrâni diferit unele față de altele, iar ritmul în care îmbătrânește, să spunem, ficatul tău este probabil diferit de cel al ficatului altor persoane.

Un nou studiu publicat în Nature Aging sugerează că procesul de îmbătrânire a organismului este chiar mai puțin uniform decât atât. Cercetătorii de la Sanford Burnham Prebys Medical Discovery Institute au analizat 25.306 imagini microscopice provenite din 40 de tipuri de țesut, prelevate de la 970 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani.

Folosind un instrument de deep learning numit PathStAR, cercetătorii au analizat modul în care structura fizică a țesuturilor se modifică odată cu trecerea timpului.

Un nou studiu arată cât de neuniform îmbătrânește corpul uman

Cercetătorii au constatat că diferite părți ale corpului îmbătrânesc în ritmuri diferite. Vasele de sânge se modifică într-un ritm relativ constant până când ajungem în jurul vârstei de 30 de ani, moment în care încep să îmbătrânească rapid. Uterul și vaginul rămân relativ stabile o perioadă mai lungă, după care încep să se modifice rapid în jurul vârstei de 50 de ani.

Majoritatea celorlalte țesuturi au prezentat două valuri de îmbătrânire, cu perioade de schimbări rapide în jurul vârstei de 30 de ani și apoi din nou în jurul vârstei de 50 de ani.

În cazul ovarelor, modificările structurale au atins un prim vârf aproximativ între 35 și 40 de ani, iar apoi un al doilea între 55 și 60 de ani, perioade care coincid, în linii mari, cu scăderea fertilității și, respectiv, cu menopauza.

Aceste schimbări au fost însoțite de inflamație și de reducerea activității de creștere celulară, de o producție mai mică de energie și de diminuarea capacității țesuturilor de a se autorepara.

Legătura surprinzătoare dintre sistemul digestiv și prostată

Cercetătorii au descoperit și o asociere neașteptată între îmbătrânirea sistemului digestiv și cea a organelor reproducătoare masculine. Atunci când esofagul și colonul îmbătrâneau mai repede, prostata avea o probabilitate mai mare de a prezenta, la rândul ei, semne de îmbătrânire accelerată.

Este posibil ca hormonii sau alte semnale biologice să creeze o legătură între aceste organe care, la prima vedere, par să nu aibă prea multe în comun.

Concluzia este că îmbătrânirea reprezintă un proces mult mai complex și mai nuanțat decât ar putea sugera simpla vârstă cronologică. Privit în detaliu, fiecare organ din corp pare să urmeze propriul drum și să funcționeze după propriul calendar al îmbătrânirii.

CITEȘTE ȘI:

Adio sală și transpirație? Pastila care ar putea păcăli corpul că ai făcut sport a trecut primul test pe oameni

Roboții au ajuns să alerge mai repede decât oamenii. Dar pot conecta un simplu cablu?