A născut o fetiță dintr-un embrion vechi de 22 de ani! Medicii vorbesc despre un record mondial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Christina Rapti-Tzelepi, o femeie în vârstă de 54 de ani din Grecia, a adus pe lume o fetiță sănătoasă după ce medicii au folosit un embrion care fusese congelat cu mai bine de 22 de ani în urmă. Cazul ar reprezenta, potrivit echipei medicale, cea mai lungă perioadă documentată de crioconservare a unui embrion care s-a încheiat cu nașterea unui copil viu. Dincolo de performanța medicală, povestea familiei este însă una copleșitoare: embrionul provenea din același tratament de fertilizare in vitro în urma căruia, în urmă cu peste două decenii, se născuse fiul cuplului, mort anul trecut, la numai 21 de ani, într-un accident rutier. După tragedie, părinții au decis să încerce din nou să aibă un copil, iar fetița venită acum pe lume a readus, după cum spun ei, lumină și căldură într-o casă cufundată în durere.

Un embrion congelat în 2004 a dus la nașterea unei fetițe în 2026

Christina Rapti-Tzelepi a născut miercuri, la clinica GENESIS ATHENS, o fetiță sănătoasă, după transferul unui embrion care fusese crioconservat pe 17 martie 2004, cu mai bine de două decenii în urmă. Transferul embrionului a avut loc în Ajunul Crăciunului de anul trecut.

Perioada dintre congelarea embrionului și nașterea copilului a fost de 22 de ani, cinci luni și 23 de zile, depășind, potrivit clinicii, precedentele repere internaționale cunoscute, de 18 ani și trei luni în Japonia și 17 ani în Israel.

Echipa științifică a clinicii susține că, în urma examinării literaturii de specialitate publicate și evaluate de experți, nu a identificat niciun caz documentat în care un embrion să fi fost crioconservat pentru o perioadă mai lungă și să fi dus ulterior la o naștere reușită. Cazul urmează acum să fie pregătit pentru publicare în reviste științifice internaționale.

În spatele recordului medical se află o tragedie de familie

Pentru Christina Rapti-Tzelepi și soțul ei, Konstantinos Raptis, performanța medicală nu poate fi separată de drama prin care au trecut. Cei doi au apelat pentru prima dată la fertilizarea in vitro în anul 2004, folosind ovulele Christinei și sperma soțului său. În urma procedurii au fost congelate 12 embrioane, iar nouă luni mai târziu s-a născut fiul lor.

În octombrie anul trecut, familia avea să fie lovită de o tragedie devastatoare. Fiul lor a murit într-un accident rutier la vârsta de numai 21 de ani.

După pierderea copilului, Christina și Konstantinos au decis să folosească embrionii rămași din tratamentul de fertilizare efectuat în urmă cu peste două decenii. Hotărârea a trebuit luată rapid, deoarece legislația din Grecia stabilește o limită superioară strictă de 54 de ani pentru accesul la reproducerea asistată medical, iar familia trebuia să obțină aprobarea Autorității Naționale pentru Reproducere Asistată Medical înainte ca această limită să fie depășită.

Medicul care i-a ajutat are o legătură puternică cu Australia

În centrul acestei povești se află și medicul ginecolog Konstantinos Pantos, directorul Genesis Athens Clinic, care a crescut și a studiat în Australia înainte de a-și continua cariera medicală în Grecia, unde s-a specializat în reproducere asistată. El ocupă, de asemenea, funcția de secretar general al Societății Elene de Medicină Reproductivă.

Dr. Pantos a descris cazul Christinei și nașterea copilului drept o realizare importantă atât din punct de vedere medical și științific, cât și din perspectivă umană.

„Cazul a reprezentat o evoluție clinică și științifică deosebit de importantă și, în același timp, o poveste despre reziliență, iubire și speranță”, a declarat medicul.

Pantos consideră că medicina trebuie să păstreze loc și pentru compasiune, alături de regulile și procedurile instituționale, susținând că situațiile individuale ale familiilor ar trebui să poată fi luate în considerare în mod real, mai ales atunci când timpul biologic al unei femei devine un factor decisiv.

De la Australia la o carieră în medicina reproductivă din Grecia

Legătura medicului cu Australia oferă poveștii și o dimensiune aparte. Parcursul său, de la anii în care a crescut și a studiat în Australia până la construirea unei cariere recunoscute internațional în domeniul medicinei reproductive în Grecia, reprezintă o punte între cele două țări și comunitățile lor.

Pentru comunitatea greacă din Australia, trecutul australian al medicului nu reprezintă astfel doar un amănunt biografic, mai ales că echipa medicală consideră cazul unul cu o importanță științifică și internațională deosebită.

Tatăl fetiței, despre anul în care casa lor a devenit insuportabil de tăcută

Într-o declarație făcută publică de familie, Konstantinos Raptis a vorbit despre durerea trăită după moartea fiului său și a descris anul care a urmat tragediei drept unul aproape imposibil de suportat. El a spus că locuința lor devenise „o casă în care tăcerea ajunsese insuportabilă”.

Decizia de a folosi embrionii rămași nu a fost luată cu ușurință, a explicat tatăl, ci a reprezentat „închiderea unui cerc profund din viețile noastre”, la 22 de ani după începutul drumului lor în reproducerea asistată.

Konstantinos Raptis a criticat și limita de vârstă pe care familia a fost nevoită să o respecte contra cronometru, considerând „nedrept și depășit” ca restricții rigide să le poată refuza unor femei șansa de a deveni mame. În opinia sa, femeile mai în vârstă pot oferi o capacitate uriașă de iubire matură și necondiționată, precum și o stabilitate pe care statisticile nu o pot măsura.

„Ne-a tratat ca o ființă umană”-mesajul familiei pentru medic

Cele mai emoționante cuvinte ale tatălui au fost rezervate doctorului Pantos și echipei sale. Konstantinos Raptis le-a mulțumit pentru felul în care au fost alături de familie în cea mai întunecată perioadă a vieții sale, subliniind că medicul nu i-a tratat numai prin prisma profesiei sale, ci, înainte de toate, „ca o Ființă Umană”.

Părinții au ținut însă să precizeze foarte clar că fetița lor nou-născută nu îl va înlocui niciodată pe fiul pe care l-au pierdut. Acesta va avea întotdeauna propriul său loc în familie, însă venirea pe lume a fetiței a reușit să readucă lumină și căldură într-o casă care, după tragedie, devenise întunecată și tăcută.

Cazul care redeschide o dezbatere sensibilă în Grecia

Nașterea a readus în discuție și limitele de vârstă impuse în Grecia pentru accesul la reproducerea asistată medical. Familia și reprezentanții clinicii consideră că regulile de protecție sunt necesare, însă susțin că legislația ar trebui să permită o anumită flexibilitate individuală în situațiile excepționale, atunci când familiile trec prin circumstanțe personale dramatice.

Este exact situația care a readus-o pe Christina Rapti-Tzelepi, după mai bine de două decenii, în clinica în care începuse povestea familiei sale. Un embrion păstrat din 2004 a devenit, în 2026, fetița pe care cei doi părinți o țin acum în brațe, într-un caz pe care medicii îl consideră atât o premieră științifică, cât și o poveste profund umană despre pierdere, speranță și o a doua șansă.

CITEȘTE ȘI: Influenceră, părăsită la trei săptămâni după ce a născut! Ce ar fi aflat iubitul ei, un rapper celebru, despre ea

Cum arată Laura Cosoi în costum de baie, după ce a devenit mamă pentru a cincea oară