Momentul în care inima încetează să mai bată nu înseamnă neapărat că activitatea cerebrală și experiența conștientă dispar instantaneu. Potrivit revistei VICE, cercetările efectuate asupra unor supraviețuitori ai stopului cardiac au identificat cazuri în care pacienții resuscitați au relatat ulterior fragmente din ceea ce s-a petrecut în jurul lor, inclusiv conversații și acțiuni ale personalului medical, deși erau considerați inconștienți.
Ce au povestit pacienții readuși la viață
Dr. Sam Parnia, medic de terapie intensivă și director al cercetării în domeniul resuscitării și terapiei critice la NYU Langone, studiază de ani buni experiențele persoanelor care au supraviețuit unui stop cardiac.
Unii dintre pacienții resuscitați au descris ulterior senzația că s-au separat de propriul corp, o reevaluare profundă a vieții și chiar impresia că au putut observa ceea ce se întâmpla în jurul lor în perioada în care erau considerați inconștienți.
Cercetătorii susțin că aceste experiențe nu s-au încadrat în categoriile obișnuite de halucinații, iluzii, vise sau forme de conștiință induse de manevrele de resuscitare.
Activitate cerebrală detectată după zeci de minute de resuscitare
Una dintre cele mai interesante descoperiri a venit din monitorizarea activității cerebrale. În timpul resuscitării cardiopulmonare au fost observate creșteri ale unor tipuri de unde cerebrale – gamma, delta, theta, alpha și beta – chiar și la o oră după începerea resuscitării. Unele dintre aceste tipare sunt asociate cu procese implicate în conștiință și memorie.
„Aceste experiențe rememorate și modificările undelor cerebrale ar putea reprezenta primele semne ale așa-numitei experiențe din apropierea morții”, a explicat Parnia.
Descoperirea ar putea oferi o posibilă explicație pentru faptul că unii supraviețuitori își amintesc ulterior cuvinte, mișcări sau alte elemente din încăperea în care au fost resuscitați.
Cuvintele pe care unii pacienți susțin că le-au auzit
Unul dintre cele mai tulburătoare aspecte relatate este legat chiar de momentul în care echipa medicală consideră că resuscitarea nu mai poate continua.
Unii supraviețuitori au descris fragmente din ceea ce se petrecea în încăpere și din discuțiile personalului medical, iar articolul VICE evocă inclusiv posibilitatea perceperii cuvintelor „ora decesului”, rostite atunci când manevrele de resuscitare sunt oprite.
Cercetările ridică astfel posibilitatea ca, în anumite situații, asemenea cuvinte să fie rostite într-un moment în care creierul încă prezintă anumite forme de activitate.
Studiul nu demonstrează existența vieții după moarte
Rezultatele nu trebuie însă interpretate ca o dovadă că există conștiință după moarte sau că experiențele relatate confirmă existența unei vieți de apoi.
Stopul cardiac provoacă modificări fiziologice extreme. Nivelul de oxigen scade, organismul este supus manevrelor de resuscitare și administrării de medicamente, iar procesele cerebrale și formarea amintirilor pot fi afectate profund.
Ceea ce arată cercetările este mai nuanțat și, din punct de vedere medical, extrem de interesant: trecerea de la activitatea cerebrală normală la încetarea completă a acesteia ar putea să nu fie întotdeauna instantanee, iar unii pacienți resuscitați descriu experiențe conștiente din această perioadă critică.
Astfel, expresia „ora decesului”, care pentru medicii aflați în încăpere marchează un moment final, ar putea fi percepută în anumite circumstanțe de un creier care încă nu și-a încetat complet activitatea.
Căștile date la maximum îți pot afecta auzul! Obiceiul banal care poate lăsa urme pe viață