Războiul le-a luat stadionul, dar nu și „mina de aur”! Cum supraviețuiește Șahtior cu rețeta braziliană a lui Mircea Lucescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Șahtior Donețk trăiește de mai bine de un deceniu departe de propria casă, într-o țară măcinată de război, însă continuă să facă un lucru care părea imposibil: să convingă unii dintre cei mai promițători tineri brazilieni să vină în Ucraina. În spatele acestei legături extraordinare dintre clubul din Donețk și fotbalul sud-american se află o strategie începută în urmă cu peste două decenii și transformată într-un fenomen în timpul celor 12 ani petrecuți de Mircea Lucescu pe banca echipei. Antrenorul român a construit la Șahtior o adevărată colonie braziliană, a câștigat trofee cu ea și a demonstrat că tinerii aduși din Brazilia pot folosi Ucraina drept rampă de lansare către marile campionate ale Europei. Modelul creat atunci funcționează și astăzi: Șahtior a ajuns la 50 de brazilieni transferați de-a lungul timpului și are în prezent nu mai puțin de 14 în lot, în ciuda războiului.

Mircea Lucescu și pariul care a schimbat istoria lui Șahtior

GOAL.COM povestește că legătura dintre Șahtior și Brazilia a început în 2002, când atacantul Brandão a ajuns la Donețk, însă adevărata revoluție s-a produs doi ani mai târziu, odată cu venirea lui Mircea Lucescu. Ideea îi aparținea proprietarului și președintelui Rinat Ahmetov, fascinat de fotbalul spectaculos al brazilienilor, dar tehnicianul român a fost omul însărcinat să transforme această viziune într-un proiect sportiv capabil să producă performanță.

Vezi galeria foto
5 poze

În primul sezon al lui Lucescu au sosit jucători precum Elano și Jádson, iar strategia a devenit tot mai clară: Șahtior căuta în Brazilia fotbaliști foarte tineri și extrem de talentați, îi transfera înainte ca marile cluburi occidentale să ajungă la ei, îi adapta fotbalului european și le oferea posibilitatea să joace la cel mai înalt nivel.

Mircea Lucescu explica, într-un interviu acordat cu ani în urmă, că obiectivul său și al lui Ahmetov era ca fiecare meci al lui Șahtior să devină un spectacol.

„Președintele și cu mine visam să transformăm fiecare meci al lui Șahtior într-un spectacol. Voiam să atragem suporterii. Atunci s-a născut ideea de a transfera brazilieni. Dacă am fi vrut altceva, am fi adus argentinieni și uruguayeni. Numai brazilienii fac spectacol.”

De la Fernandinho și Willian la o adevărată mină de aur

Experimentul lui Lucescu s-a transformat într-un succes uriaș. Fernandinho avea să fie vândut la Manchester City pentru 40 de milioane de euro, Willian a ajuns la Chelsea pentru 35 de milioane, iar Luiz Adriano și Taison au devenit figuri emblematice ale clubului.

Luiz Adriano este prezentat de GOAL drept golgheterul all-time al „Minerilor”, cu 128 de goluri, în timp ce Taison deține recordul de apariții dintre brazilienii clubului, cu 299 de meciuri.

Șahtior devenise practic o bucată de Brazilia mutată la peste 10.000 de kilometri distanță. Exista un grup numeros de sud-americani, clubul le asigura traducători și sprijin pentru adaptare, iar fiecare generație îi ajuta pe cei care veneau după ea. Succesul fotbaliștilor plecați ulterior către Premier League și alte campionate importante reprezenta cea mai bună reclamă posibilă.

Iar peste toate a venit triumful european care a confirmat proiectul: în 2009, Șahtiorul lui Mircea Lucescu a cucerit Cupa UEFA, după finala cu Werder Bremen.

Mircea Lucescu și moștenirea lui la Șahtior, sursa-profimedia.ro

Războiul a luat Șahtiorului casa, dar nu și modelul construit în epoca Lucescu

Pentru Șahtior, ruptura de Donețk nu a început odată cu invazia rusă la scară largă din februarie 2022, ci încă din 2014, odată cu izbucnirea conflictului din Donbas. Echipa a jucat ultima partidă pe Donbas Arena în mai 2014, iar stadionul avea să fie avariat ulterior în timpul bombardamentelor. Baza de pregătire Kirșa a fost, la rândul său, lovită.

Clubul a început astfel o existență în exil, pregătindu-se în alte orașe ucrainene și fiind obligat să dispute meciurile europene considerate „acasă” în afara Ucrainei.

În mod normal, o asemenea situație ar fi putut distruge strategia de recrutare construită în două decenii. Șahtior a făcut însă exact contrariul și a continuat să parieze pe Brazilia.

CEO-ul Sergei Palkin rezumă filosofia clubului într-o propoziție extrem de puternică:

„Războiul nu este o scuză pentru noi.”

Palkin spune că brazilienii au devenit parte din identitatea lui Șahtior și că tocmai succesul acestui model îi obligă să continue.

„Jucătorii brazilieni fac parte din identitatea noastră și toată lumea cunoaște Șahtior datorită jucătorilor brazilieni. Prin urmare, nu suntem în poziția de a ne opri. Suntem în poziția de a ne dezvolta, de a ne dezvolta și iar de a ne dezvolta.”

Șahtior a ajuns la brazilianul cu numărul 50

În vara lui 2026, clubul a bifat o bornă spectaculoasă. Ryan Roberto, tânărul venit de la Flamengo pentru aproximativ nouă milioane de euro, a devenit al 50-lea brazilian transferat de Șahtior în istoria sa.

Un alt talent, Bruninho, a sosit de la Athletico Paranaense după împlinirea vârstei de 18 ani, pentru aproximativ 11 milioane de euro. În total, Șahtior are acum 14 brazilieni în lot, un record pentru club.

Ryan Roberto a recunoscut că tocmai istoria braziliană construită la Donețk a cântărit în alegerea sa.

„Cred că unul dintre lucrurile care m-au făcut să aleg Șahtior a fost numărul brazilienilor pe care îi au aici și faptul că au avut foarte mulți brazilieni înainte. Este un club care știe să te primească bine și asta auzisem înainte să vin aici.”

Cu alte cuvinte, ceea ce Mircea Lucescu a construit începând din 2004 funcționează astăzi aproape ca o marcă înregistrată: un puști brazilian știe deja că la Șahtior va găsi compatrioți, oameni obișnuiți să lucreze cu fotbaliști sud-americani și, mai ales, o cale către marile campionate.

„Nu vindem confort. Le vindem viitorul”

Războiul a schimbat însă radical argumentele cu care Șahtior își convinge jucătorii. Înainte de 2014, clubul putea arăta Donbas Arena, baza modernă și condițiile excelente de pregătire. Acum nu mai poate promite o viață confortabilă.

Palkin recunoaște fără ocolișuri această realitate.

„Toată lumea știe că noi nu vindem confort, pentru că este imposibil să ai confort atunci când este război în țară. Dar le vindem, să spunem, fabrica lor de cariere, dezvoltarea carierei, pentru că toți înțeleg că, dacă vin la Șahtior, acesta este cel mai scurt drum către primele cinci campionate ale Europei.”

Mesajul transmis tinerilor este, practic, că sacrificiul prezent poate însemna accesul mai rapid către Premier League, La Liga, Serie A, Bundesliga sau Ligue 1.

„Mesajul principal este că nu le vindem confort, le vindem viitorul.”

Sirene, adăposturi și luni întregi departe de familie

Prețul plătit de fotbaliști este însă unul real. Pedrinho, unul dintre brazilienii experimentați ai lotului, povestește că el și familia sa au fost nevoiți recent să se adăpostească în parcarea subterană a locuinței după declanșarea unei alerte aeriene în timpul nopții.

„Cea mai mare provocare este să rămâi puternic mental. Când vii aici, știi deja în ce situație intri, dar la început tot te afectează psihic.”

Unii fotbaliști locuiesc în hoteluri, în timp ce familiile lor rămân în străinătate de teama războiului. Palkin spune că există jucători care nu și-au văzut familiile timp de două sau trei luni.

La acestea se adaugă deplasările epuizante. Fără o casă stabilă pentru partidele europene, echipa poate petrece zece sau chiar 12 ore în autocar pentru a ajunge la un meci, după care trebuie să revină rapid pentru următoarea etapă din campionatul Ucrainei.

Afacerea braziliană continuă să producă milioane

Șahtior și-a adaptat inclusiv modelul economic. Dacă înainte un brazilian putea beneficia de aproximativ doi ani pentru acomodare și dezvoltare, războiul a redus dramatic timpul disponibil.

„Cumpărăm un jucător și joacă imediat. Am redus perioada de adaptare aproape la zero”, explică Palkin.

Kevin este unul dintre cele mai bune exemple recente. Șahtior l-a cumpărat de la Palmeiras pentru 15 milioane de euro în ianuarie 2024 și l-a vândut la Fulham, după numai 19 luni, pentru mai mult decât dublul sumei.

Clubul încasează în continuare bani importanți și din vânzarea altor fotbaliști, iar participarea în Champions League a devenit esențială pentru menținerea întregului sistem. Tinerii brazilieni pot juca rapid în cea mai importantă competiție intercluburi a Europei, se pot expune în fața marilor echipe și pot face următorul pas al carierei.

Marile cluburi au copiat însă rețeta lui Șahtior

Există și o problemă pe care Mircea Lucescu nu o avea la aceeași scară în anii de glorie de la Donețk. Chelsea, Manchester City și alte forțe europene merg acum direct în Brazilia și transferă jucători de 16 sau 17 ani pentru zeci de milioane de euro.

Dar Șahtior încearcă din nou să fie cu un pas înainte, urmărind fotbaliști la vârste și mai mici. Bruninho, de exemplu, a fost transferat când avea doar 17 ani și a trebuit să aștepte până la majorat pentru a putea juca.

Directorul sportiv Darijo Srna recunoaște că lupta a devenit mult mai dificilă. Estêvão, ajuns ulterior la Chelsea, fusese și el pe lista lui Șahtior, dar puterea financiară a cluburilor din Premier League este greu de combătut.

Champions League și Londra, noua vitrină a „fabricii” create de Lucescu

Șahtior a revenit în Champions League, iar în sezonul 2026-2027 își va disputa meciurile considerate pe teren propriu pe Stamford Bridge, stadionul lui Chelsea. Mutarea la Londra îi permite clubului să ajungă la comunitatea ucraineană din Marea Britanie, dar și la un public internațional mult mai larg și la noi surse de venit.

Pentru brazilienii pe care Șahtior încearcă să-i convingă să vină în Ucraina, Champions League rămâne unul dintre cele mai puternice argumente. Pot ajunge la 18 sau 19 ani într-o echipă care le oferă minute, responsabilitate și expunere europeană, în loc să rămână rezerve la unul dintre giganții continentului.

Pedrinho o spune poate cel mai clar:

„Dacă nu ar fi războiul, glumesc mereu că Șahtior ar fi cel mai bun club din lume în care să-ți începi cariera.”

Moștenirea lui Mircea Lucescu merge mai departe

La mai bine de două decenii de la momentul în care Mircea Lucescu a început să transforme pariul brazilian al lui Rinat Ahmetov într-o strategie de succes, Șahtior trăiește în continuare din filosofia construită în acea perioadă. Clubul și-a pierdut stadionul, baza de acasă și stabilitatea pe care o avea odinioară, dar nu și-a abandonat identitatea fotbalistică.

Astăzi, cei 14 brazilieni din lot și borna de 50 de transferuri din Brazilia arată cât de adânc a rămas imprimată acea strategie. Războiul a schimbat regulile, a scurtat perioada de adaptare și a transformat fiecare deplasare într-o provocare, însă ideea de bază a rămas aceeași: Șahtior găsește talentul brazilian înaintea altora, îi oferă o scenă europeană și încearcă apoi să îl transforme în performanță și profit.

La originea uneia dintre cele mai neobișnuite legături dintre un club est-european și Brazilia rămâne epoca Mircea Lucescu, perioada în care Donețkul a devenit, fotbalistic vorbind, una dintre cele mai neașteptate colonii braziliene din Europa.

CITEȘTE ȘI:  Are doar 19 ani și Flick deja vede în el un nou Philipp Lahm! Cine este puștiul care explodează la Barcelona

Secretul din farfuria lui Cristiano Ronaldo! Nu costă bani, dar 90% dintre oameni nu reușesc să-l „consume”