Au crezut că este „lucrarea diavolului” și au aruncat boabele în foc! Accidentul care ar fi dus la prima ceașcă de cafea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pentru unii este ritualul fără de care dimineața nu poate începe, pentru alții este combustibilul unei zile lungi de muncă sau companionul unei conversații care se prelungește până târziu în noapte. Cafeaua a devenit una dintre cele mai populare băuturi ale lumii, însă povestea originilor sale începe, potrivit unei legende vechi, cu o turmă de capre neobișnuit de energice din Etiopia. Daily Sabah prezintă drumul fascinant al cafelei, de la boabele roșii descoperite în regiunea Kaffa și folosirea lor de către sufiții din Yemen până la palatul otoman din Istanbul, primele cafenele și cucerirea Europei.

Totul ar fi început cu niște capre care nu mai voiau să doarmă

Legenda spune că un tânăr păstor pe nume Kaldi trăia în ținuturile înalte ale regiunii Kaffa din Etiopia, zonă considerată în prezent locul de origine al cafelei.

Într-o zi, în timp ce își dusese caprele la păscut, Kaldi a observat un comportament neobișnuit. Animalele, de regulă liniștite și preocupate să pască, deveniseră brusc extrem de agitate și energice. Caprele săreau și alergau, iar energia lor era atât de mare încât ar fi rămas treze întreaga noapte.

A doua zi, păstorul a decis să le urmărească atent pentru a descoperi cauza schimbării. A observat astfel că animalele mâncau fructele roșii ale unui arbust cu frunze verzi, o plantă pe care, potrivit legendei, Kaldi nu o mai văzuse până atunci.

Kaldi a încercat fructele și a simțit imediat efectul

Curiozitatea l-a împins pe păstor să încerce chiar el fructele. Neștiind dacă sunt sau nu otrăvitoare, Kaldi ar fi cules câteva și le-ar fi mestecat.

Nu după mult timp, oboseala ar fi dispărut, iar tânărul s-ar fi trezit cu o energie asemănătoare celei manifestate de caprele sale. Nu mai putea sta locului și se simțea neobișnuit de alert.

Dacă povestea ar fi adevărată, acesta ar putea fi descris drept primul contact al omului cu efectul stimulant al cofeinei. Numai că aventura boabelor care aveau să cucerească planeta abia începea.

Călugării ar fi crezut că boabele sunt „lucrarea diavolului”

Entuziasmat de descoperire, Kaldi ar fi luat fructele și le-ar fi dus la o mănăstire sufită din apropiere. Dervișii nu ar fi fost însă deloc încântați de efectele neobișnuite descrise de păstor.

Temându-se că fructele ar putea fi asociate cu spirite rele sau demoni, aceștia le-ar fi aruncat, împreună cu semințele lor, direct în foc.

Tocmai atunci s-ar fi produs unul dintre cele mai fericite accidente din istoria gastronomiei. Pe măsură ce boabele au început să se prăjească în foc, mănăstirea s-ar fi umplut de aroma inconfundabilă a cafelei.

Mirosul i-ar fi făcut pe călugări să se răzgândească. Potrivit legendei, aceștia ar fi ajuns la concluzia că ceva care mirosea atât de bine nu putea fi malefic, așa că au recuperat repede boabele din jar.

Așa ar fi apărut prima ceașcă de cafea

Boabele recuperate ar fi fost zdrobite și amestecate cu apă fierbinte, rezultând ceea ce legenda prezintă drept prima ceașcă de cafea.

Călugării ar fi observat apoi că băutura îi ajuta să rămână treji, atenți și concentrați în timpul rugăciunilor nocturne. Dintr-un produs privit inițial cu teamă, cafeaua ar fi ajuns astfel să fie considerată un adevărat dar.

Povestea lui Kaldi este însă o legendă consemnată în scris mult mai târziu și nu trebuie confundată cu istoria documentată a cafelei. Originile reale sunt mai greu de reconstituit, deși legătura dintre Etiopia, Yemen și apariția culturii cafelei este esențială.

Din Etiopia, cafeaua a traversat Marea Roșie și a ajuns în Yemen

Dincolo de povestea caprelor lui Kaldi, transformarea fructelor de cafea într-o băutură apropiată de ceea ce cunoaștem astăzi este legată de Yemen.

Fructele roșii, mestecate în Etiopia pentru efectul lor energizant, au traversat Marea Roșie, iar în secolul al XV-lea sufiții din Yemen au început să prăjească și să fiarbă boabele pentru a obține o băutură care îi ajuta să rămână treji în timpul rugăciunilor nocturne.

Aceste practici au pus bazele uneia dintre cele mai importante culturi gastronomice ale lumii. Cafeaua nu mai era doar un fruct cu efect stimulant, ci devenea o băutură preparată după anumite reguli și consumată inclusiv în contexte sociale și religioase.

Un pașă otoman a adus cafeaua la Istanbul

Un moment important în răspândirea cafelei este legat de Imperiul Otoman. În secolul al XVI-lea, Özdemir Pașa, guvernatorul otoman al Yemenului, ar fi fost atât de impresionat de băutură încât a adus-o la palatul otoman din Istanbul.

Cafeaua a început să câștige popularitate, iar metoda de preparare dezvoltată în această parte a lumii avea să devină cunoscută drept cafea turcească.

În anii 1550, în cartierul Tahtakale din Istanbul au apărut primele cafenele. Băutura preparată în ibric, cu spuma sa caracteristică, a depășit rapid statutul de simplă plăcere culinară și a devenit parte a vieții sociale și culturale.

Cafenelele s-au transformat în locuri de întâlnire și conversație, iar cafeaua a devenit o sursă de inspirație inclusiv pentru poeți și gânditori.

Portul Mocha a trimis cafeaua către restul lumii

Un rol esențial în răspândirea internațională a cafelei l-a avut portul Mocha din Yemen. Navele care plecau de aici transportau boabele către noi destinații, iar cafeaua a început să pătrundă tot mai mult pe marile rute comerciale.

Negustorii venețieni au contribuit ulterior la introducerea ei în Europa. De la Istanbul, băutura a ajuns pe străzile Veneției și apoi la Paris, iar ceea ce fusese cândva un produs cunoscut într-o regiune relativ restrânsă a început să cucerească continent după continent.

În secolele care au urmat, cafeaua s-a transformat într-un fenomen mondial și într-o industrie de miliarde de dolari.

De la o legendă cu niște capre la una dintre cele mai iubite băuturi din lume

Nu știm dacă un păstor pe nume Kaldi a urmărit într-adevăr niște capre care săreau după ce mâncaseră fructe de cafea și nici dacă boabele au fost aruncate într-un foc de călugări care le considerau „lucrarea diavolului”. Povestea a fost consemnată la multe secole după perioada în care s-ar fi petrecut și aparține mai degrabă universului legendelor despre originea cafelei.

Istoria cunoscută este însă aproape la fel de spectaculoasă. Etiopia, sufiții din Yemen, portul Mocha, Imperiul Otoman, cafenelele din Istanbul și negustorii venețieni au contribuit, în diferite etape, la transformarea cafelei într-un fenomen mondial.

Astăzi, espresso-ul italian, cafeaua turcească preparată la ibric, băuturile sofisticate ale marilor lanțuri internaționale și simpla cafea băută dimineața acasă au în spate un drum care se întinde pe continente și secole. Iar la începutul acestei povești continuă să stea una dintre cele mai simpatice legende din istoria gastronomiei: o turmă de capre etiopiene care, într-o noapte, pur și simplu nu mai voia să doarmă.

CITEȘTE ȘI:   Briza mării, mai mult decât relaxare? Ce au găsit cercetătorii în aerosolii marini

Căștile date la maximum îți pot afecta auzul! Obiceiul banal care poate lăsa urme pe viață