Canicula îți poate pune inima în pericol. Semnele pe care nu trebuie să le ignori când temperaturile explodează

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Vremea foarte caldă poate pune o presiune suplimentară asupra inimii, iar hidratarea, administrarea corectă a medicamentelor și precauțiile în timpul exercițiilor fizice devin deosebit de importante pentru persoanele care suferă de afecțiuni cardiace. Medicii avertizează însă că nici tinerii sănătoși nu sunt complet feriți de probleme atunci când temperaturile sunt foarte ridicate.

Canicula îți poate pune inima în pericol

Pentru mulți oameni, vremea caniculară înseamnă să găsească un loc răcoros, să bea mai multă apă și să evite soarele. Pentru persoanele cu probleme cardiace însă, vara poate necesita ceva mai multă atenție.

Potrivi Daily Sabah, transpirația, pierderea de lichide și creșterea ritmului cardiac sunt reacții normale ale organismului la căldură, dar ele pot crea probleme persoanelor care suferă de boală coronariană, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau tulburări de ritm.

Enes Çelik, medic cardiolog la Universitatea Bilecik Şeyh Edebali, spune că efectele temperaturilor ridicate pot varia în funcție de afecțiunea pacientului.

„Căldura pune în prim-plan mecanisme diferite, în funcție de faptul că o persoană are boală coronariană, hipertensiune, insuficiență cardiacă sau o aritmie”, a explicat Çelik.

Ce se întâmplă cu inima atunci când temperaturile cresc

Atunci când temperaturile cresc, vasele de sânge aflate aproape de suprafața pielii se dilată, iar transpirația devine mai abundentă. Pierderea unei cantități prea mari de lichide poate reduce volumul sanguin și poate produce modificări ale nivelului electroliților.

În cazul persoanelor cu boală coronariană, aceste schimbări pot pune o presiune suplimentară asupra inimii. Accelerarea ritmului cardiac crește necesarul de oxigen al inimii, în timp ce deshidratarea și tensiunea arterială scăzută pot reduce fluxul de sânge către mușchiul cardiac.

Persoanele care au suferit recent un infarct trebuie să fie deosebit de prudente atunci când fac mișcare pe vreme foarte caldă.

„Un pacient se poate simți bine, dar asta nu înseamnă că ar trebui să revină imediat la nivelul de activitate fizică pe care îl avea înainte”, a spus Çelik.

Medicul recomandă efectuarea exercițiilor fizice în orele mai răcoroase ale zilei și creșterea treptată a nivelului de activitate, în special în primele săptămâni după un infarct.

„Durerea sau senzația de apăsare în piept, apariția unei dificultăți de respirație, transpirația excesivă, oboseala accentuată, palpitațiile sau senzația de leșin nu trebuie ignorate”, a avertizat medicul.

De asemenea, anticoagulantele, medicamentele pentru colesterol și celelalte tratamente prescrise nu trebuie întrerupte din cauza vremii călduroase.

Căldura poate modifica tensiunea arterială

Vremea foarte caldă poate determina scăderea tensiunii arteriale, mai ales în cazul persoanelor care iau mai multe medicamente pentru hipertensiune. Transpirația abundentă și consumul insuficient de apă pot provoca amețeli sau slăbiciune. În anumite situații, reducerea fluxului sanguin către rinichi poate deveni, de asemenea, o problemă.

Însă o valoare mai mică a tensiunii arteriale nu înseamnă că pacienții trebuie să își reducă singuri dozele de medicamente.

„«A venit vara, mi-a scăzut tensiunea, așa că îmi voi reduce medicamentele la jumătate» nu este abordarea corectă”, a explicat Çelik.

Dacă o persoană se confruntă cu amețeli, slăbiciune sau vedere încețoșată în timpul unui val de căldură, medicul recomandă măsurarea tensiunii arteriale acasă, dimineața și seara, și notarea valorilor. Înainte ca dozele medicamentelor să fie modificate, ar putea fi necesară și verificarea funcției renale, precum și a nivelurilor de sodiu și potasiu.

Situație complicată pentru persoanele cu insuficiență cardiacă

Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, menținerea echilibrului lichidelor poate fi și mai dificilă. Pot pierde o cantitate mare de lichide prin transpirație, în timp ce diureticele, cunoscute în mod obișnuit drept medicamente care elimină apa din organism, pot crește și mai mult pierderea de lichide. Acest lucru poate duce la scăderea tensiunii arteriale, probleme renale și modificări ale electroliților.

Pe de altă parte, întreruperea sau reducerea dozei unui diuretic fără recomandarea medicului poate determina acumularea din nou a lichidelor în organism, provocând umflături, dificultăți de respirație și, în unele cazuri, chiar spitalizare.

Tocmai de aceea, sfatul atât de des întâlnit de a „bea multă apă” nu este potrivit pentru fiecare pacient cu insuficiență cardiacă.

„Aportul de lichide nu ar trebui să fie același pentru toată lumea”, a spus Çelik. „El trebuie stabilit în funcție de starea pacientului, inclusiv de acumularea de lichide, funcția renală și nivelul sodiului.”

În perioadele foarte călduroase, pacienții cu insuficiență cardiacă ar putea avea nevoie să își urmărească mai atent greutatea, tensiunea arterială, pulsul, eventualele umflături, respirația și cantitatea de urină eliminată.

Căldura îi poate afecta și pe tineri

Persoanele în vârstă și cele care suferă de afecțiuni cardiace sau renale se numără printre categoriile cele mai expuse riscurilor provocate de căldura extremă. Însă și persoanele tinere și sănătoase pot avea probleme. Expunerea îndelungată la soare, exercițiile fizice intense sau munca fizică grea pot provoca deshidratare severă, leșin sau insolație. Umiditatea ridicată, alcoolul și băuturile energizante pot agrava situația.

„Riscul crește odată cu vârsta, dar nu se limitează la persoanele în vârstă”, a spus Çelik.

Oamenii sănătoși pot continua să facă sport în timpul verii, însă momentul zilei și intensitatea exercițiilor sunt importante. Çelik recomandă mișcarea dimineața devreme sau seara, în locul orelor în care temperaturile ating valorile cele mai ridicate.

„Amețeala, greața, oboseala neobișnuită, durerea în piept, dificultățile de respirație sau palpitațiile puternice sunt semne că este momentul să te oprești”, a spus medicul.

Atenție la băuturile energizante și alcool

Băuturile energizante reprezintă o altă problemă, mai ales atunci când sunt consumate înaintea exercițiilor fizice. Conținutul lor ridicat de cofeină și alte substanțe stimulante poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială și poate declanșa palpitații sau tulburări de ritm. Căldura, deshidratarea și efortul fizic intens pot amplifica presiunea asupra organismului.

Persoanele cu hipertensiune sau cu tulburări de ritm cardiac cunoscute ar trebui să fie deosebit de prudente în privința băuturilor energizante, a avertizat Çelik. Alcoolul poate afecta, la rândul său, echilibrul lichidelor din organism.

„Să bei alcool pentru a te răcori nu este abordarea corectă”, a explicat medicul.

El a precizat că o cafea obișnuită nu trebuie pusă automat în aceeași categorie cu dozele mari de cofeină provenite din băuturile energizante. Apa ar trebui să rămână principala sursă de hidratare.

Este doar de la căldură sau poate fi ceva mai grav?

Unele idei răspândite despre vară și sănătatea inimii pot fi înșelătoare. Scăderea tensiunii arteriale nu înseamnă automat că tratamentul trebuie redus, iar o persoană cu insuficiență cardiacă nu trebuie să presupună că este întotdeauna mai bine să bea cât mai multă apă.

Cel mai important lucru, subliniază medicul, este ca simptomele neobișnuite să nu fie puse automat pe seama temperaturilor ridicate.

„Un ritm cardiac mai rapid după ce ai mers prin căldură poate să nu fie ceva neobișnuit. Dar leșinul, amețelile repetate, dificultățile severe de respirație, durerea în piept sau palpitațiile prelungite sunt altceva”, a explicat Çelik.

Cardiologul avertizează că asemenea simptome nu trebuie minimalizate doar pentru că afară este caniculă:

„Durerea în piept, dificultățile severe de respirație, leșinul sau palpitațiile prelungite nu trebuie ignorate spunând: «Este doar de la căldură».”

CITEȘTE ȘI: Oamenii de știință au aflat de ce inima nu se poate repara singură după un infarct. Descoperirea ar putea duce la noi tratamente

Consumul regulat de fructe roșii ar putea reduce riscul de cancer. Ce spune un specialist