De ce ciocnim ouă roșii de Paște? Legenda și semnificația acestui obicei străvechi

Pe data de 12 aprilie 2026, creștinii vor sărbători Paștele, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Evenimentul marchează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, prilej cu care ciocnim ouă roșii sau divers colorate, în timp ce rostim „Hristos a Înviat!” și răspundem cu „Adevărat a Înviat!” Dar v-ați întrebat vreodată de ce ciocnim ouă roșii de Paște?

Acest obicei este unul vechi și plin de însemnătate. Oul este asociat cu creația, iar cele de Paște l-ar simboliza pe Iisus Hristos în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului care a fost dată la o parte după ce trupul Lui neînsuflețit a fost adormit.

De ce ciocnim ouă roșii de Paște?

Potrivit unei legende vechi, ciocnirea ouălor roșii de Paște simbolizează deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea Domnului. Maica Domnului, care a venit la crucea de pe Golgota să își plângă fiul, a așezat la baza picioarelor sale un coș cu ouă. Acestea s-au înroșit de la sângele care curgea din rănile Mântuitorului și, de atunci, tradiția a rămas ca de Paște și de Înviere să înroșim ouă fierte.

„Semnificația adevărată a ouălor roșii este că ne amintesc de sângele lui Hristos, sânge cu care, iată, noi ne împărtășim. Și ciocnirea ouălor, în care noi salutăm cu „Hristos a Înviat!” și „Adevărat a Înviat!”, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos”, explică preotul Marian Vătămănescu.

Cum se ciocnesc ouăle roșii de Paște

În mediul rural, una dintre tradiții spune că la masa de Paște trebuie să avem numai ouă roșii. Dar unii preoți susțin că nu este greșit să le colorăm și în verde, galben sau albastru.

Potrivit tradiției, ciocnitul ouălor este permis în toate cele trei zile ale sărbătorii. În prima zi de Paște, ciocnim doar cap cu cap. În a doua zi de Paște avem voie să ciocnim și cap cu dos, iar în a treia zi putem ciocni dos cu dos sau burtă cu burtă (adică lateralul oului). Oul care a fost spart se va oferi celui care l-a ciocnit.

Se mai spune că mesenii care ciocnesc ouă de Paște și rostesc în același timp “Hristos a Înviat! – Adevărat a Înviat!” vor fi iertați de un păcat greu. O altă legendă spune că cei care ciocnesc se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Cine ciocnește primul ouă

O altă regulă care încă se respectă în mediul rural este a primului care ciocnește. Tradiția spune ca cel mai vârstnic bărbat de la masă sau cea mai bătrână femeie să fie cel care ciocnește prima dată. Acesta va spune „Hristos a Înviat!”, la care comeseanul lui va răspunde cu: „Adevărat a înviat!”.

După care urmează soții, care trebuie să ciocnească între ei, apoi copiii ciocnesc cu părinții și, spre final, părinții ciocnesc cu restul rudelor de la masă, cu vecinii sau prietenii. Fiecare membru al familiei trebuie să consume prima dată un ou sfințit, apoi se pot înfrupta din restul bucatelor.

”În ziua de Paști când ciocnesc soţii între ei, dacă se sparje oul soţului, trebe să-l mânânce soţia şi invers. Dacă nu i-l dă, se spune că îl va mânca pe lumea cealaltă, împuțit. Io când vin acasă di la biserică, aşe-i tradiţia în familie, întătdeauna mânânc două ouă şi o păscuţă, unu pântu mine, că am postit, şi unu pântu familie, pântu coptii să le deie Dumnezo sănătate” – Inf. Brânduşan Ioan, n. 1949, Rus.

În Transilvania, capul familiei ia un ou sfințit la slujba de Înviere, îl curăță și îl împarte cu toți cei prezenți. Este un gest cu valoare simbolică și religioasă.

Superstiții despre ouăle de Paște

În unele zone din România, tradiția spune că ouăle de Paște au puteri miraculoase. Acestea ar vindeca boli și ar proteja animalele de pe bătătură. În unele gospodării, oamenii păstrează peste an, într-o vitrină sau pe un dulap, un ou fiert pe care nu îl consumă.

În dimineața zilei de Paște, părinții îi pun pe copii să se spele pe față cu apa în care s-au pus înainte un ou roșu și un ban din argint. Tradiția spune că cei care respectă acest ritual vor fi sănătoși și rumeni la față tot anul, precum și curați ca argintul.

De ce se vopsesc ouăle în Joia Mare

Potrivit tradiției creștine, ouăle de Paște se vopsesc în Joia Mare, deși unii preoți susțin că le putem colora și în Vinerea Mare. Legenda spune că ouăle colorate în Joia Mare nu se strică tot anul și vor rezista multe zile, fără să se altereze.

Cojile ouălor consumate se aruncă pe pământ, pentru a ajuta la fertilitatea solului, sau în ape curgătoare, pentru a îi anunța pe cei plecat din lumea viilor că a sosit Paștele.

Când ar fi apărut colorarea ouălor

Acest obicei este mai vechi decât creștinismul, potrivit unor istorici. Cu secole înainte de Iisus Hristos, oamenii ofereau ouă decorate când erau zile de mare sărbătoare, mai ales dacă acestea marcau reînnoirea timpului. Oul simboliza viața, regenerarea și continuitatea.

În Africa au fost descoperite coji de ou de struț care fuseseră decorate. Datează de acum mii de ani, dar nu s-a aflat cu exactitate originea acestor practici.

Vopsirea ouălor apare și în primele comunități creștine din Mesopotamia, potrivit Mediafax.ro. Erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele vărsat de Iisus Hristos. Apoi tradiția s-a extins la bisericile ortodoxe, apoi în cele catolice și protestante din întreaga Europă.

CITEȘTE ȘI:

Așa arăta masa de Paște a boierilor acum 200 de ani. Preparatele care nu lipseau niciodată

De ce luăm Sfintele Paști în noaptea de Înviere de la biserică. Ce simbolizează și cum diferă de anafură