De ce știrile proaste ne rămân în minte mai mult decât cele bune. Explicația psihologilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Accidentele, dezastrele naturale, conflictele și scandalurile ocupă frecvent primele poziții în jurnalele de știri și pe site-urile de informații. Dar de ce suntem atât de atenți la evenimentele negative, chiar și atunci când spunem că am prefera să citim mai multe vești bune? Psihologii au identificat un mecanism care poate explica această contradicție.

Tendința oamenilor de a acorda mai multă atenție informațiilor negative este cunoscută în psihologie sub denumirea de „negativity bias”. Fenomenul influențează nu doar modul în care reacționăm la evenimentele din jurul nostru, ci și felul în care consumăm știrile, explică BBC Science Focus.

Potrivit specialiștilor, informațiile despre pericole și situații neplăcute ne atrag mai ușor atenția și pot rămâne mai puternic întipărite în memorie decât cele pozitive.

De ce suntem atrași de știrile negative

Una dintre explicațiile propuse de psihologi este legată de evoluția umană. Capacitatea de a identifica rapid un pericol a reprezentat un avantaj pentru supraviețuire, iar atenția sporită acordată amenințărilor ar putea fi o consecință a acestui mecanism.

În prezent, aceeași predispoziție poate influența felul în care reacționăm la titlurile despre accidente, infracțiuni, epidemii sau fenomene meteorologice extreme.

Potrivit BBC Science Focus, oamenii tind să observe mai repede expresiile faciale furioase decât pe cele fericite. De asemenea, numeroase limbi dispun de un vocabular mai bogat pentru descrierea emoțiilor negative decât a celor pozitive.

Aceste observații sugerează că informațiile asociate unor posibile amenințări beneficiază de o atenție specială.

Totuși, această predispoziție nu înseamnă că fiecare persoană preferă știrile alarmante sau că toate evenimentele negative sunt memorate mai bine decât cele pozitive.

Ce au descoperit cercetătorii despre preferințele cititorilor

Un studiu realizat în 2014 de cercetători din Statele Unite și Canada a urmărit mișcările ochilor unor voluntari în timp ce aceștia navigau pe un site de știri. Rezultatele au arătat că inclusiv participanții care declarau că preferă știrile pozitive petreceau mai mult timp examinând materialele cu subiecte negative. Cu alte cuvinte, preferințele declarate de cititori nu coincid întotdeauna cu modul în care aceștia își distribuie atenția.

O altă cercetare, coordonată de Universitatea din Michigan, a analizat reacțiile oamenilor la știri în 17 țări, printre care China și Noua Zeelandă. Cercetătorii au măsurat reacțiile fiziologice ale participanților, inclusiv modificările ritmului cardiac și ale conductanței pielii.

În medie, știrile negative au provocat reacții mai puternice decât cele pozitive. Au existat însă și diferențe individuale importante, ceea ce arată că publicul nu reacționează uniform la informațiile alarmante.

De ce știrile negative ajung mai des pe prima pagină

Predispoziția publicului pentru informațiile negative nu este singura explicație pentru prezența acestora în mass-media.

BBC Science Focus amintește și o regulă nescrisă a jurnalismului, cunoscută în limba engleză prin expresia „if it bleeds, it leads”, potrivit căreia evenimentele violente sau dramatice tind să primească o vizibilitate mai mare.

În același timp, știrile despre pericole pot avea o utilitate practică. Informațiile despre o epidemie, o furtună puternică sau o amenințare la adresa siguranței publice îi pot ajuta pe oameni să ia măsuri de protecție.

De asemenea, dezvăluirea unor abuzuri, scandaluri sau nereguli reprezintă o parte importantă a rolului presei de a supraveghea activitatea instituțiilor și a persoanelor aflate la putere.

Prin urmare, predominanța știrilor negative nu poate fi explicată doar prin dorința publicațiilor de a atrage cititori.

Cercetările arată însă că există și un public interesat de informații pozitive. Diferențele dintre participanții la studiile internaționale sugerează că știrile constructive își pot găsi propriul public, chiar dacă materialele negative atrag, în medie, mai multă atenție.

CITEȘTE ȘI:

De ce ne simțim uneori vinovați atunci când nu facem nimic. Explicația psihologilor

De ce păstrăm lucruri pe care nu le folosim „pentru orice eventualitate”. Explicația din spatele acestui obicei