Lovitură de peste 1 milion de euro într-o bancă din București! Angajata a „spart” conturile baronilor maxi-taxi și și-a plătit nunta, vacanțele și mașina soțului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pare scenariul unei spargeri de bancă, numai că hoțul din articolul nostru n-a mai avut nevoie nici de cagule, nici de seifuri aruncate în aer. Banii erau deja în conturi, iar cheia către ei ar fi fost chiar la omul care trebuia să-i administreze: o angajată a băncii! Vorbim despre o familie cu afaceri grele în zona transportului de tip maxi-taxi și imobiliare care s-a trezit, potrivit actelor dintr-un dosar spectaculos ajuns pe masa Tribunalului București, cu milioane de lei dispărute din depozite. Iar judecătorii descriu un traseu al banilor demn de film: cheltuiți pe o nuntă, rochii și pantofi de designer și vacanțe exotice. 

În centrul poveștii sunt membrii familiei Mihu, din Popești-Leordeni, cunoscuți pentru afacerile lor din transportul de persoane și zona maxi-taxi, care aveau sume importante în conturi la Banca Românească. Între timp, banca a fost absorbită de EximBank, iar litigiul spectaculos, descoperit de CANCAN.RO, se poartă astăzi cu Exim Banca Românească.

Vezi galeria foto
5 poze

Totul a început însă cu mai mulți ani în urmă…

Unul dintre membrii familiei era client al Băncii Românești încă din 2007, iar începând cu 2009 ar fi început să plaseze în depozite sume mari obținute inclusiv din activități imobiliare, nu doar din transporturi. La scurt timp, potrivit actelor din proces, gestionarea relației cu familia a ajuns în mare parte în mâinile unei angajate a băncii: Ioana E.O.

„Familia din care fac parte a obţinut din vânzarea unor imobile o importantă sumă de bani. Am hotărât să-i constituim în depozite bancare. Pentru a beneficia de garanţia acordată de Fondul de garantare, respectiv 100.000 euro pe persoană, am hotărât să deschidem conturi bancare tuturor membrilor familiei”, a povestit în fața instanței unul dintre membrii familiei păgubite.

Și de aici relația avea să depășească granițele ghișeului.

Angajata băncii a devenit omul de încredere al familiei de milionari

Chiar Ioana E.O. avea să susțină în proces că între ea și membrii familiei se crease o relație foarte apropiată.

În propria versiune, aceasta afirma că ajunseseră să se viziteze, să aibă „raporturi strânse” și chiar să meargă în vacanțe împreună, ea și soțul său alături de familia clienților.

Indiferent de disputa dintre părți asupra modului în care s-au desfășurat toate operațiunile, un lucru îl constată chiar judecătorii: familia ajunsese să aibă suficientă încredere în Ioana E.O. încât să-i lase inclusiv ordine de plată semnate în alb.

Instanța vorbește despre documente încredințate unei persoane pe care reclamanții o considerau „de încredere”, tocmai pentru ca anumite operațiuni să poată fi efectuate mai ușor, fără ca titularii să ajungă de fiecare dată la bancă.

Mai mult, Tribunalul a analizat și conversații WhatsApp din care reiese că, cel puțin pentru unele tranzacții, instrucțiunile erau transmise direct angajatei prin mesaje. Instanța a considerat aceste conversații început de dovadă scrisă și le-a coroborat cu extrasele de cont și ordinele de plată.

Așa s-ar fi construit, bucată cu bucată, mecanismul de încredere.

Totul a ieșit la iveală în august 2014, aproape din întâmplare. Unul dintre membrii familiei Mihu s-a dus la bancă pentru a afla ce condiții ar putea primi pentru niște depozite viitoare. Ca să arate ce ofertă avea deja, le-a prezentat angajaților documente potrivit cărora beneficia de o dobândă de 9%.

Tocmai această dobândă neobișnuit de mare le-a ridicat semne de întrebare reprezentanților băncii. Au verificat în sistem și au descoperit că depozitele indicate în acele documente nu figurau deloc în evidențele instituției.

De aici au început verificările interne. Iar când familia a cerut situația completă a conturilor, a venit și șocul: în loc de aproape 2 milioane de euro despre care credea că se află în depozite, soldul total era de numai 89,64 lei!

„Depozitul a fost constituit în Word acasă”

Auditorii interni au ajuns rapid la Ioana E.O., al cărei nume apărea pe documente. Iar explicația consemnată în actele dosarului este halucinantă. Potrivit notei explicative din 26 august 2014, aceasta ar fi declarat:

„Depozitul a fost constituit în word acasă, ștampila aplicată prin copiere și semnăturile sunt trecute de mine.”

Documentul era doar pentru suma de aproximativ 1,2 milioane de lei. Ioana E.O. explica atunci că îl întocmise pentru a justifica restituirea unui împrumut pe care susținea că îl primise de la client în mai multe tranșe.

Și mai exista un detaliu aproape comic, dacă miza nu ar fi fost de milioane. În documentele prezentate apărea scris „FROMULAR” în loc de „FORMULAR”.

Banca arăta că asemenea înscrisuri nu existau în sistemul informatic și că dobânda de 9% menționată în ele nici măcar nu era practicată în perioada respectivă. Cu alte cuvinte, o literă în plus avea să deschidă cutia Pandorei.

De la „tratamentul mamei” la nuntă, vacanțe și mașină

În primă fază, Ioana E.O. susținuse că primise un împrumut de aproximativ 1,2 milioane de lei, necesar pentru problemele medicale ale mamei sale. Judecătorii s-au uitat însă la traseul efectiv al banilor, iar acolo povestea s-a schimbat.

Din documentele analizate în proces reieșeau plăți inclusiv pentru propria nuntă!

„De asemenea, deşi arată că banii ar fi fost folosiţi pentru operaţiile mamei sale, totuşi din înscrisurile depuse la dosar rezultă că aceasta a achitat în mod direct din conturile reclamanţilor facturile emise pe numele său pentru pantofi, rochii, costume de nuntă, cheltuieli nuntă, vacanţe, datorii în dosare de executare silită şi chiar maşina soţului […], nefiind identificată vreo plată directă pentru intervenţii medicale.”

Tribunalul avea să califice asemenea plăți drept „cheltuieli voluptorii”.

Pe lângă mașina de 30.000 de euro cumpărată din banii patronilor de maxi-taxi, și vacanțele au lăsat urme prin extrase. Printre operațiunile contestate apare un transfer făcut pe 18 decembrie 2013, în valoare de 8.840 de lei, către Marshal Turism.

La dosar au mai fost depuse două înregistrări audio și stenograme ale unor discuții. Potrivit concluziei Tribunalului, din acestea rezulta că Ioana E.O. mai retrăsese sume din conturile familiei pentru a le investi, cu intenția de a le pune înapoi după ce ar fi vândut panouri radiante.

Dosarul penal a fost clasat

Numai că vânzarea nu s-a mai produs.

Instanța formulează următoarea concluzie: Ioana E.O. ar fi „profitat de încrederea acordată de către reclamanți, precum și de reprezentanții băncii” pentru a retrage sume considerabile.

Din una dintre conversațiile depuse la dosar apare inclusiv promisiunea: „Lăsaţi-mi 30 zile şi eu vă dau toţi banii.”

Cele 30 de zile au trecut, banii nu s-ar fi întors în conturi.

Pe 12 septembrie 2014, Ioana E.O. a formulat un autodenunț. În paralel, clientul și banca au formulat propriile sesizări.

A urmat un dosar penal complex, în care au fost analizate zeci de operațiuni și semnături. Numai că ancheta penală s-a încheiat cu clasare în 2018. Asta nu a închis însă povestea, iar familia a mers mai departe și au dat în judecată atât banca, cât și pe angajată, pentru a-și recupera prejudiciul.

Și aici lucrurile aveau să devină și mai complicate.

Ordine semnate în alb și tranzacții pe WhatsApp

Tribunalul a atribuit o vină importantă și familiei Mihu, după ce expertizele au arătat că o parte dintre ordinele de plată contestate purtau semnături autentice ale titularilor.

În cazul unor tranzacții, instanța a stabilit că familia își asumase un risc major atunci când lăsase ordine de plată semnate în alb.

Judecătorul spune că, „din comoditate”, reclamanții ar fi ales să încredințeze unei persoane considerate de încredere asemenea documente. Pentru această categorie de tranzacții, banca nu putea fi făcută responsabilă.

Dar asta nu a însemnat că totul era în regulă.  Tribunalul a constatat și existența unor operațiuni pentru care nu existau ordine de plată, a unor documente care nu purtau semnătura titularului și a altora în cazul cărora expertiza nu a putut stabili dacă semnătura îi aparținea.

Iar aici instanța a mutat reflectorul și asupra băncii.

Judecătorul a reproșat instituției faptul că reprezentanții săi interacționaseră cu Ioana E.O. ca și cum aceasta ar fi fost împuternicită pe conturile familiei, deși o asemenea împuternicire nu exista.

Mai apare un detaliu extrem de important. Tribunalul constată că, timp de aproximativ cinci ani, banca nu efectuase controale interne, audit sau raportări care să scoată la iveală operațiunile problematice.

”Tribunalul constată că este adevărată susţinerea reclamanţilor din concluziile scrise în sensul că, timp de 5 ani banca nu a făcut controale interne, audit şi raportare cu privire la transferurile nelegale din conturile reclamanţilor, însă este la fel de adevărat faptul că, în aceeaşi perioadă de 5 ani, reclamanţii nu au înţeles să solicite nici măcar un extras de cont pentru a verifica situaţia conturilor”.

Așadar, relația de încredere care la început făcuse totul simplu avea să devină, ani mai târziu, una dintre cele mai complicate piese ale procesului.

La finalul analizei, judecătorul este însă categoric în ceea ce o privește pe Ioana E.O.

Tribunalul spune că aceasta ar fi profitat de încrederea acordată atât de clienți, cât și de reprezentanții băncii, pentru a retrage sume importante din conturi. Instanța mai reține că formularele false din iunie 2014 ar fi fost întocmite tocmai pentru a crea impresia că în conturi mai existau peste șapte milioane de lei, deși soldul era de numai 89,64 lei.

Nota de plată: peste 4 milioane de lei

Pe 20 mai 2026, Tribunalul București a admis în parte cererea familiei Mihu. Banca a fost obligată să îi plătească unuia dintre reclamanți 4.096.063,87 lei, sumă pe care Tribunalul București a considerat-o transferată neautorizat din conturile acestuia.

Apoi, practic, nota de plată a fost întoarsă către Ioana E.O.

Tribunalul a admis cererea de chemare în garanție formulată de bancă și a obligat-o pe aceasta să achite băncii aceeași sumă: 4.096.063,87 lei. În plus, a obligat-o la încă 177.559,50 lei cheltuieli de judecată. Hotărârea putea fi atacată cu apel.

CANCAN.RO a solicitat și un punct de vedere din partea Exim Banca Românească, instituția care a absorbit Banca Românească și care este astăzi parte în litigiu. Reprezentanții băncii au precizat că nu doresc să comenteze fondul cazului cât timp procedurile judiciare nu sunt finalizate definitiv.

„Referitor la solicitarea transmisă, vă comunicăm că, având în vedere că aspectele la care faceți referire fac obiectul unui litigiu în curs, aflat pe rolul instanțelor competente, considerăm inoportună formularea oricărui comentariu înainte de finalizarea procedurilor judiciare și pronunțarea unei hotărâri definitive.

Mulțumim pentru înțelegere!”.

CITEȘTE ȘI: Băncile din România fac profituri uriașe! De 3 ori peste UE. Cine e liderul surpriză din top