Invitată în cadrul emisiunii lui Dan Capatos, Leliana Pârvulescu a analizat comportamentul protagoniștilor din serialul „Cămătarii”. Psihologul criminalist susține că experiențele dure din școlile de corecție au influențat profund modul lor de gândire. CANCAN.ro are toate detaliile!
Potrivit specialistei, lipsa empatiei și dificultatea de a anticipa consecințele faptelor nu apar întâmplător. Ea ne-a spus că traumele repetate pot modifica felul în care o persoană percepe răul și suferința celor din jur. Vezi aici emisiunea integrală!
„Este vorba de acea inteligență adaptativă nativă de a rezista și de a se descurca. Practic, faptul că ei nu au reușit să facă această compartimentare în a nu face rău. Într-adevăr, cu toții avem un anumit instinct de a face rău, dar avem niște mecanisme inhibitorii. Aceste mecanisme îmi permit să spun: nu vreau să fac rău, nu îi fac rău acelui om. Pentru ei aceste mecanisme inhibitorii nu prea au funcționat. De ce? Pentru că răul pe care ei l-au primit în școlile de corecție, ca și copii, i-a făcut să nu mai înțeleagă și să nu mai simtă atât de mult acest rău. În al doilea rând, nu mai sunt preocupați de consecințe, nici de a produce suferință, nici de măsurile coercitive care pot apărea.”
Leliana Pârvulescu a explicat că unul dintre cele mai importante aspecte observate în analiza sa este procesul de normalizare. Acesta apare atunci când o persoană ajunge să își justifice propriile acțiuni și să le considere acceptabile. Specialista spune că mecanismul este întâlnit frecvent în cazul infractorilor și reprezintă o metodă de apărare psihologică.
„Mai este un fenomen pe care l-am întâlnit acolo și pe care l-am evidențiat. Ei au ajuns să normalizeze foarte mult ceea ce au făcut. Asta se întâmplă cu oamenii care fac rău, chiar și cu criminali, hoți, agresori sau pedofili. În momentul în care fac rău, în mintea lor există o disociere sau acest mecanism de raționalizare. Eu fac rău pentru că… Și chiar în episodul patru spuneau: «Eu am furat de la alți infractori» sau «Eu am fost un fel de Robin Hood». Iată că apare acest fenomen de normalizare și de justificare. Ei nu mai văd răul cum îl vedem noi.”
În timpul emisiunii, mai mulți telespectatori au contestat concluziile legate de inteligența lui Nuțu Cămătaru. Psihologul criminalist a subliniat că nivelul de educație nu trebuie confundat cu anumite abilități.
„Nu putem să vorbim despre inteligența academică, pentru că ei nu au studii. Nuțu are zece clase, iar Sile cred că are patru sau cinci. De asta spuneam că vorbim despre acea inteligență nativă adaptativă. Este un test licențiat, un test pe care eu îl folosesc și în evaluările judiciare și extrajudiciare pe care le fac. Nuțu este strateg. În momentul în care se uită la un om, înțelege instant dacă acel om are un rol, are o vulnerabilitate, îi poate fi de folos și poate să folosească ceva de la acel om. Exact așa cum noi vedem aceste sticle și paharul așezat, exact așa vede el aceste lucruri în relație cu ceilalți oameni. În momentul în care analizează un om, observă imediat unde se potrivește în acel ecosistem.”
Leliana Pârvulescu consideră că cei doi frați procesează informațiile în mod diferit. Dacă Nuțu este orientat spre identificarea oportunităților, Sile ar reacționa mai ales la potențialele pericole.
„Nuțu vede ecosistemul. Înțelege instant dacă acel om are un rol și unde se potrivește în mecanismul respectiv. În timp ce Sile înțelege instant când vede un om dacă acel om este un pericol sau nu pentru el și dacă trebuie să reacționeze. Aici este diferența dintre cei doi.”
Cartea lui Codin Maticiuc, „Dresor de lei și de fraieri: Viața lui Nuțu Cămătaru”, volum la care autorul a lucrat timp de cinci ani și pentru care a intrat adânc în universul clanului Balint, poate fi comandata de AICI.
CITEȘTE ȘI: Apar nume grele în poveștile clanului Cămătaru: ”Sunt referiri directe despre Vali Vijelie și Gigi Becali”