Telefonul a ajuns să umple aproape fiecare moment liber al zilei: îl scoatem din buzunar când așteptăm autobuzul, când stăm la semafor, în timpul mesei, înainte de culcare sau imediat după ce ne trezim. Medicul Mihail Pautov atrage atenția, într-o intervenție publicată pe rețelele de socializare, asupra unei consecințe mai puțin discutate a acestei stimulări permanente: am ajuns să eliminăm aproape complet plictiseala din viața noastră. Medicul consideră că lipsa perioadelor în care creierul nu primește permanent stimuli externi poate avea legătură cu anxietatea și recomandă câteva exerciții extrem de simple, de la plimbările fără telefon și mesele fără dispozitive electronice până la 15 minute pe zi în care să stăm, pur și simplu, fără să ne ocupăm mintea cu un ecran, muzică sau un podcast.
Mihail Pautov: „Ne lipsește plictiseala”
În explicația sa despre posibilele cauze ale anxietății, Mihail Pautov se oprește asupra unui factor pe care mulți oameni probabil nu l-ar lua în calcul. Medicul vorbește despre rolul telefonului și, mai precis, despre posibilitatea pe care acesta ne-o oferă de a scăpa instantaneu de orice moment în care nu avem nimic de făcut. În loc să caute imediat explicația într-o carență de vitamine sau minerale, Pautov pune în discuție lipsa unei experiențe banale, dar din ce în ce mai rare: plictiseala.
„Vreau să punctez acum cauza numărul șase a anxietății, care este foarte interesantă și este psihogenă, este livrată de către creierul tău, dar, mai exact, este cauzată de aceste telefoane pe care le avem la dispoziție și nu cum credem noi, ci de lipsa a altceva. Și nu, nu ne lipsește magneziul, nu ne lipsește B12, ci ne lipsește, atenție, plictiseala.”
De ce consideră medicul că avem nevoie să ne mai și plictisim
Telefonul inteligent ne permite să eliminăm aproape instantaneu orice perioadă de așteptare. Câteva secunde fără activitate sunt suficiente pentru a deschide o rețea socială, un videoclip, un mesaj sau o știre, iar creierul primește astfel o succesiune aproape continuă de stimuli. Mihail Pautov susține că plictiseala, deși poate fi greu de tolerat, are un rol important și atrage atenția asupra cercetărilor care investighează relația dintre utilizarea intensă a tehnologiei digitale, stimularea permanentă și sănătatea mintală.
„Creierul nostru este conceput să se expună la plictiseală și creierului nostru nu-i place plictiseala. Plictiseala este greu de suportat, dar este atât de importantă și se pare că studiile încep să lege acest val mare de anxietate și depresie pe care îl avem în lume cu faptul că avem unelte care ne scapă ușor de plictiseală și asta este nasol.”
Legătura dintre telefoane, rețele sociale, anxietate și depresie este însă una complexă, iar afirmația nu trebuie interpretată în sensul că lipsa plictiselii reprezintă o cauză unică sau demonstrată a anxietății. Tulburările de anxietate pot avea numeroși factori biologici, psihologici și sociali, iar cercetările privind efectele utilizării dispozitivelor digitale continuă.
Plimbarea fără telefon, unul dintre exercițiile recomandate
Soluția propusă de Mihail Pautov nu presupune renunțarea completă la tehnologie, ci introducerea deliberată în program a unor perioade fără stimulare digitală. Medicul recomandă, printre altele, plimbări în care telefonul să nu ne ocupe atenția, mese fără dispozitive electronice și scoaterea telefonului din dormitor.
„Soluția este să ai plimbări fără telefon, mese fără dispozitive electronice, dormitor fără telefon, exerciții de plictiseală câte 15 minute pe zi. Încearcă să stai fără stimulare externă.”
Ideea este ca mintea să nu mai primească automat o distragere de fiecare dată când apare un moment gol. Cele 15 minute propuse de medic reprezintă, practic, o perioadă în care persoana renunță voluntar la fluxul continuu de conținut și acceptă faptul că nu trebuie să fie permanent ocupată sau stimulată.
Fără radio în mașină și fără podcast la sport
Mihail Pautov merge și mai departe cu exemplele și arată cât de ușor poate fi introdusă această pauză în activitățile obișnuite. Drumul cu mașina nu trebuie neapărat însoțit de radio sau muzică, iar exercițiile fizice nu trebuie făcute obligatoriu cu un podcast în căști. Chiar și câteva minute petrecute la semafor pot deveni o ocazie de a nu scoate automat telefonul.
„Mergi cu mașina fără radio, fă exerciții fizice fără podcast, stai la semafor și uită-te la oameni, plictisește-te.”
Este, în esență, o invitație la ruperea automatismului prin care orice moment de liniște este imediat umplut cu informație. Nu telefonul în sine este prezentat drept problema centrală, ci obiceiul de a-l transforma într-o sursă permanentă de stimulare și într-o metodă instantanee de evitare a plictiselii.
„Beneficiile pot fi mult mai mari”
Medicul consideră că astfel de momente pot avea beneficii care depășesc problema anxietății, tocmai pentru că îi oferă creierului perioade în care nu trebuie să reacționeze permanent la informații noi.
„Iar beneficiile pot fi unele mult mai mari decât doar să scapi de anxietate.”
Recomandările lui Mihail Pautov pot fi privite ca măsuri simple de igienă digitală și de reducere a stimulării continue, nu ca un tratament de sine stătător pentru anxietate sau depresie. În cazul simptomelor persistente, severe sau care afectează viața de zi cu zi, evaluarea de către un medic sau un specialist în sănătate mintală rămâne importantă.
CITEȘTE ȘI: Mihail Pautov dă regula „curcubeului”! De ce culorile din farfurie contează mai mult decât credeai