Bucureșteanca devenită în scurt timp star la Hollywood. Asemuită cu Greta Garbo, a înlocuit-o pe celebra Marlene Dietrich. A jucat alături de alți monștri sacri ai marelui ecran: Katharine Hepburn, Cary Grant

Tala Birell era fiica unui om de afaceri în domeniul petrolului, Karl Bierle, iar mama sa, Stefanie von Schaydakovska, o nobilă de origine poloneză. Pe numele său real Natalia Bierle sau, după alte surse, Ileana Bunea, s-a născut pe 10 septembrie 1907 la București. A fost crescută în România. A urmat cursurile primare și pe cele secundare în orașul natal. După bacalaureat, a luat drumul străinătății pentru a învăța tainele artei dramatice. Încercarea i-a fost facilitată de buna situație financiară de care dispuneau părinții săi. Astfel, reușește să intre în pretențioasa lume teatrală vieneză. La început, ca figurantă, apoi cu roluri de minoră însemnătate.

O șansă cât o carieră

În 1926, la vârsta de 19 ani, a avut o scurtă apariție în pelicula „Don’t play with love”, regizată de către Georg Wilhelm Pabst. Adoptă numele de scenă Tala Birell, jucând în câteva filme produse în Germania și Austria. În cele din urmă, este remarcată de către regizorul Max Reinhardt, omul care o distribuie în piesele sale, cu precădere în provincie. Șansa îi surâde atunci când Marlene Dietrich, prima actriță germană care a ajuns celebră la Hollywood, unul din idolii secolului trecut, evolua sub un contract cinematografic la Berlin. Românca o dublează într-o piesă de teatru, „Es liegt in der luft”, un musical compus de către Mischa Spoliansky și regizat de Robert Forster-Larrinaga.

Te-ar putea interesa și: CELE DOUĂ FEMEI CARE L-AU ÎMPĂRȚIT PE MARELE DEM RĂDULESCU. A LĂSAT-O PE „VRĂBIUȚA” PENTRU PROPRIA STUDENTĂ

Se întâmpla în 1928. Un an mai târziu, avea să o înlocuiască în rolul titular pe faimoasa stea din prețioasa cetate a filmului mondial. Succesul a fost unul uriaș. A urmat un amplu turneu în întreaga Germanie. Apoi, se întoarce în burgul vienez. Intră în atenția presei. Îi sunt publicate numeroase fotografii, iar marile reviste ilustrate expun publicului vestimentația de actriță.

Zanni, DESCALIFICAT din finala Survivor All Stars? Avem dovada că a încălcat contractul...

În spatele ușilor închise. China mărește AJUTORUL pentru industria de apărare a Rusiei,...

Tala Birell ajunge o personalitate în lumea teatrală mondenă. Într-o vacanţă pleacă la Londra, unde se întâlneşte cu Conrad Veidt, care o recomandă unui producător de filme englez. Aici îşi face debutul pe ecran, după care e invitată la Hollywood, pentru rolul în „Nagana”. Tala Birell este comparată cu Greta Garbo, o Garbo mai tânără, mai voluptoasă. Criticii americani o ridică în slăvi, profețindu-i o carieră strălucită. Tala Birell se vede asaltată de propuneri. Marile case de filme vor să-și asigure colaborarea ei cu orice preț. Tala Birell este pur și simplu tulburată de acest succes, unul prea mare pentru vârsta ei.

Hollywood, visul devenit realitate

Sfârșitul anului 1930 o găsește în Statele Unite, acolo unde își încerca norocul bătând la porțile californiene ale industriei cinematografice americane. Primul ei pas a fost în pelicula „Liebe auf Befehl”, realizată în 1931, în care a primit rolul principal, jucând alături de Olga Chekhova și Johannes Riemann. Au urmat „My Cousin from Warsaw”, „The Doomed Battalion” și „Nagana”, ultimul realizat în 1933, dar niciuna dintre producții nu a avut succesul pe care îl sconta pretențioasa casă, Universal Studios. Acest neașteptat eșec a pus punct contractului cu firma menționată, însă nu i-a „amputat” cariera tinerei vedete de cinema, fiica veritabilă a capitalei României.

Fire tenace, până în 1948 a jucat în 34 de filme americane produse de diverse studiouri printre care, Columbia Pictures și din nou Universal, alături de nume strălucite ce dominau distribuțiile vremii. Sunt de amintit „Crimă și pedeapsă” de Joseph von Sternberg (1935, cu Peter Lorre și Edward Arnold), „The Impossible Mr. Baby” de Howard Hawks (1938, cu Katharine Hepburn și Cary Grant), „Bernadette’s Song” de Henry King (1943, cu Jennifer Jones în rolul principal), sau „Immortal Passion” al lui Clarence Brown (1947, cu Katharine Hepburn și Paul Henreid).

Citește și: CUM I-A DISTRUS ALEXANDRU GIUGARU VISUL PROPRIULUI TATĂ! SACRIFICIILE URIAȘE FĂCUTE DE COLOSUL COMEDIEI ROMÂNEȘTI PENTRU MAREA LUI PASIUNE

Frumoasa vedetă de cinema și-a mascat numele adevărat și nu a dorit să dea publicității data nașterii, așa cum fac, de altfel, majoritatea stelelor ecranului și nu doar. Nu ar fi avut niciun motiv să-și ascundă vârsta. Era foarte tânără, poate chiar prea tânără, pentru o străină care a izbutit consacrarea, impunându-se în foarte scurt timp la Hollywood.

Totuși, la Hollywood, nu se prea află în relații optime cu producătorii de filme, care nu văd în ea decât o femeie fatală, dar se resemnează și continuă să apară în roluri de „vampă”. În filmul muzical „Un vis în doi” i se dă rolul unei vedete de cinema, un personaj care o ironiza pe Greta Garbo. Regizorul a avut această idee din cauza asemănării ei cu marea stea suedeză, considerată de către marele regizor Federico Fellini fondatoarea ordinului religios numit „cinema”.

Un film de aviaţie, „Air Hawks”, în care apare alături de regretatul aviator Willey Post, e un nou succes pentru bucureşteanca noastră. Urmează apoi „The Captain Hates the Sea” cu John Gilbert, un film realizat de regizorul Lewis Milestone, care, după cum se ştie, era originar din Basarabia. Ultimul ei film este „Noaptea visurilor mele”, unde apare alături de Lilian Harvey, potrivit dosaresecrete. ro

România, țara pe care nu a uitat-o niciodată

Firesc,Tala Birell vorbea curent româneşte. N-a uitat şi nici nu avea să uite limba părintească, chiar dacă trăia numai printre străini şi era deja considerată drept vedetă americană. Tala Birell avea câteva foste colege de şcoală la Bucureşti, cu care întreținea o constantă corespondenţă. Ea nu şi-a ascuns originea niciodată. Într-unul din studiourile de peste ocean s-a întâlnit cu un alt monstru sacru al marelui ecran: Edward G. Robinson. Nu ştia că e şi el bucureştean. Mare i-a fost surprinderea când colegul ei „american” a scos într-o pauză de filmare un ziar românesc din buzunar. Imediat, cei doi bucureşteni au început să vorbească româneşte, spre uimirea întregii asistențe.

Nu rata: DE CE A FOST FLORIN PIERSIC INTERZIS LA TELEVIZOR. LEGENDA ȘI ADEVĂRUL DESPRE CONFLICTUL DINTRE MARELE ACTOR ȘI NICU CEAUȘESCU

Una dintre fostele colege ale Talei Birell a întrebat-o dacă mai revine vreodată în ţară. „Poate, i-a răspuns vedeta, când cariera mea artistică va fi încheiată. Până atunci mi-e imposibil să plec din America. De altfel, am obţinut şi cetăţenia Statelor Unite. Cu toate acestea, nu voi uita niciodată ţara depărtată în care am copilărit, oraşul în care m-am născut şi am făcut primii paşi în viaţă”.

„New York, New York”

E de menționat faptul că în perioada de apogeu a carierei cinematografice, Tala Birell nu a trădat arta dramatică, cea care îi deschisese larg porțile consacrării. Astfel, a fost distribuită în două piese pe Broadway, New York, dintre care una, „My Dear Children”, cu premiera la Teatrul Belasco, a avut 117 reprezentații numai în anul 1940, an în care actrița a obținut și cetățenia americană.

În 1948, Tala s-a întors în Germania, pentru a-i fi alături mamei sale stabilită la Munchen, continuând să apară în mai multe piese de teatru și în spectacole pentru unitățile militare americane cantonate în țară. Unul dintre ultimele sale filme a fost popularul serial de televiziune, „Orient Express”, din 1953, în episodul intitulat Red Sash (Eșarfa Roșie). A urmat distribuția din pelicula „Flash Gordon”.

Actrița a decis să se retragă din actrivitate în 1957, din motive de sănătate. A murit de cancer un an mai târziu, pe 17 februarie 1958, la numai 51 de ani, și a fost înmormântată într-un cimitir din satul german Marquartstein, Bavaria.