Cum poți ține boala Alzheimer la distanță, potrivit neurochirurgului Leon Dănăilă: „Este provocată de foarte mulți factori”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Boala Alzheimer este una dintre cele mai complexe și mai greu de înțeles afecțiuni neurologice ale lumii moderne. Cercetătorii știu astăzi că nu există o singură cauză, ci o combinație de factori biologici, genetici și de stil de viață care pot contribui la apariția bolii.

Celebrul neurochirurg Leon Dănăilă subliniază că sănătatea creierului depinde de mai mulți piloni ai vieții cotidiene — de la activitatea fizică și alimentație până la somn, satisfacție personală și echilibru interior.

Profesorul Leon Dănăilă, despre Alzheimer

Profesorul neurochirurg Leon Dănăilă explică faptul că boala Alzheimer nu are o singură cauză clar identificată, iar apariția ei este rezultatul interacțiunii dintre numeroși factori.

„Alzheimer este provocată de foarte mulți factori, încă nu se știu cei preciși, dar se presupune și este o realitate că inactivitatea, regimul alimentar, lipsa satisfacției, lipsa sacralității, lipsa unui somn corect contribuie, toți acești stâlpi ai sănătății contribuie la apariția maladiei Alzheimer, dar nu la toți oamenii. Factorul genetic are un rol foarte important, să știți, în apariția acestei maladii Alzheimer.”

Această observație reflectă ceea ce spun astăzi și numeroase studii medicale: boala nu este determinată de un singur element, ci de o combinație de predispoziții genetice, factori de mediu și stil de viață.

Ce se întâmplă în creierul persoanelor cu Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și reprezintă o afecțiune neurodegenerativă progresivă. Ea se caracterizează prin deteriorarea treptată a memoriei, a capacității de gândire și a comportamentului.

În creierul persoanelor afectate apar modificări biologice majore. Două tipuri de proteine sunt implicate în procesul degenerativ: beta-amiloid și tau. Proteina beta-amiloid formează depozite între celulele nervoase, numite plăci amiloide, care perturbă comunicarea dintre neuroni și pot declanșa reacții inflamatorii. Proteina tau, care în mod normal stabilizează structura neuronilor, se modifică în boala Alzheimer și formează încurcături neurofibrilare în interiorul celulelor nervoase.

Aceste procese duc la distrugerea treptată a neuronilor. În timp, anumite zone ale creierului, în special hipocampul – regiunea responsabilă pentru memorie – încep să se atrofieze. Pe măsură ce boala avansează, creierul își pierde treptat capacitatea de a procesa informații și de a menține funcțiile cognitive.

Factorii care pot favoriza apariția bolii Alzheimer

Specialiștii consideră că mai mulți factori pot contribui la apariția bolii Alzheimer. Printre aceștia se numără vârsta înaintată, predispoziția genetică, sedentarismul, alimentația nesănătoasă, lipsa stimulării intelectuale, stresul cronic, izolarea socială, somnul insuficient, bolile cardiovasculare.

Vârsta este cel mai important factor de risc. Majoritatea cazurilor apar după 65 de ani, iar probabilitatea de apariție a bolii crește odată cu înaintarea în vârstă. Există însă și forme rare de Alzheimer cu debut precoce, care pot apărea chiar înainte de 60 de ani.

Stilul de viață joacă un rol tot mai important. Inactivitatea fizică, alimentația bogată în grăsimi saturate și zahăr, lipsa activităților intelectuale sau sociale pot afecta sănătatea creierului pe termen lung.

Profesorul Leon Dănăilă atrage atenția că sănătatea creierului este legată de mai mulți piloni ai vieții: mișcarea, alimentația, echilibrul interior, satisfacția personală, somnul corect, viața spirituală sau sensul existenței.

Rolul factorului genetic în apariția Alzheimer-ului

Genetica are un rol important în apariția bolii Alzheimer. Una dintre cele mai studiate gene implicate în creșterea riscului este gena APOE-e4. Persoanele care moștenesc această variantă genetică au o probabilitate mai mare de a dezvolta boala.

Există și forme ereditare rare de Alzheimer cauzate de mutații genetice specifice. În aceste cazuri, boala poate apărea chiar la 40 sau 50 de ani.

Totuși, predispoziția genetică nu înseamnă că boala va apărea cu siguranță. Mulți oameni care au gene de risc nu dezvoltă niciodată Alzheimer, iar alții, fără antecedente familiale, pot fi afectați.

Somnul, alimentația și activitatea fizică

Somnul joacă un rol esențial în sănătatea creierului. În timpul somnului profund, creierul elimină substanțe toxice acumulate în timpul zilei, inclusiv proteinele beta-amiloide asociate cu Alzheimer. Lipsa unui somn de calitate sau insomnia cronică pot favoriza acumularea acestor proteine și pot accelera procesele neurodegenerative.

Alimentația este un alt factor important. Dietele bazate pe legume, fructe, pește, ulei de măsline, cereale integrale, nuci, semințe sunt asociate cu o protecție mai bună a creierului. În schimb, consumul excesiv de zahăr, grăsimi saturate, alimente ultraprocesate poate crește riscul de inflamație și deteriorare vasculară.

Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea circulației sanguine la nivel cerebral, la reducerea inflamației și la stimularea formării de noi conexiuni neuronale.

Rezerva cognitivă și stimularea intelectuală

Un concept important în cercetarea modernă este cel de „rezervă cognitivă”. Aceasta reprezintă capacitatea creierului de a compensa deteriorarea neuronală.

Persoanele care citesc, învață lucruri noi, rezolvă probleme, participă la activități culturale sau sociale își dezvoltă o rețea neuronală mai complexă. Această rezervă cognitivă poate întârzia apariția simptomelor bolii Alzheimer.

De ce Alzheimer nu apare la toți oamenii

Unul dintre misterele bolii Alzheimer este faptul că nu toate persoanele expuse la aceiași factori dezvoltă demență. Unele persoane cu predispoziție genetică sau cu factori de risc nu se îmbolnăvesc niciodată.

Cercetătorii cred că apariția bolii depinde de o combinație complexă de factori genetici, biologici, de mediu și de stil de viață. Această interacțiune face ca evoluția bolii să fie diferită de la o persoană la alta.

Semnele timpurii ale bolii Alzheimer

Primele simptome sunt adesea discrete și pot fi confundate cu semnele obișnuite ale îmbătrânirii. Printre acestea se numără pierderi frecvente de memorie, dificultăți în găsirea cuvintelor, dezorientare în timp și spațiu, dificultăți în luarea deciziilor, schimbări de comportament sau personalitate.

Pe măsură ce boala avansează, persoanele afectate pot avea dificultăți tot mai mari în îndeplinirea activităților zilnice.

Prevenția și protejarea creierului

Deși nu există încă un tratament care să vindece boala Alzheimer, numeroase studii arată că anumite obiceiuri pot reduce riscul sau pot întârzia apariția simptomelor.

Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, somnul de calitate, stimularea intelectuală, menținerea relațiilor sociale, controlul bolilor cardiovasculare sunt considerați piloni esențiali ai sănătății creierului.

Cercetările continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele bolii și pentru a dezvolta tratamente care să încetinească sau să oprească procesul neurodegenerativ.

CITEȘTE ȘI:

Cele 7 obiceiuri care îți antrenează creierul, potrivit neurochirurgului Leon Dănăilă. Așa rămâi agil, indiferent de vârstă!

 „3 din 5 persoane fac Alzheimer”. Profesorul Vlad Ciurea vorbește despre stilul de viață care influențează boala