Muntele Olimp ar putea intra în patrimoniul mondial UNESCO. Grecia vrea protecție pentru sălașul legendar al zeilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Cel mai înalt munte al Greciei, considerat în mitologia antică sălașul lui Zeus și a celor 12 zei olimpieni, ar putea primi una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale. Potrivit publicației Associated Press, autoritățile elene încearcă să includă Muntele Olimp pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, invocând valoarea sa istorică, culturală și naturală excepțională.

Locul unde trăiau zeii din Olimp

Acoperit de zăpadă mare parte din an, Muntele Olimp domină nordul Greciei și se ridică la 2.918 metri, pornind aproape de la nivelul mării. În Antichitate, grecii credeau că pe cel mai înalt vârf al său se afla tronul lui Zeus, regele zeilor, înconjurat de ceilalți doisprezece zei olimpieni.

Astăzi, autoritățile elene speră ca această combinație unică de mitologie, patrimoniu cultural și biodiversitate să convingă UNESCO să înscrie Olimpul pe lista Patrimoniului Mondial ca sit mixt, atât cultural, cât și natural. Candidatura urmează să fie analizată în cadrul reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial, desfășurată la Busan, în Coreea de Sud, până pe 29 iulie.

„Olimpul este viața noastră. Aici am crescut. Îl vedem în fiecare zi, dar în același timp este un loc încărcat de mituri, istorie, biodiversitate, o frumusețe extraordinară și o imensă valoare culturală”, spune Evagelos Geroliolios, primarul localității Dion-Olimp.

Mitologie, arheologie și monumente creștine

Puține locuri sunt atât de strâns legate de mitologia Greciei antice precum Muntele Olimp. Legenda spune că aici Zeus și-a stabilit tronul după ce și-a învins tatăl, pe Cronos, într-un război de zece ani care a pus capăt dominației titanilor.

Interesul pentru acest simbol al Greciei ar putea crește și mai mult odată cu lansarea în cinematografe a noului film „The Odyssey”, regizat de Christopher Nolan, o adaptare a epopeii lui Homer în care Olimpul apare drept sălașul zeilor care influențează călătoria lui Ulise.

Importanța muntelui nu se limitează însă la mitologie. Arheologii au descoperit pe unul dintre versanți un sanctuar în aer liber, ale cărui vestigii datează din perioada elenistică, adică din anii 323 î.Hr. – 30 î.Hr. Cercetătorii cred că acesta este locul descris de filosoful și istoricul Plutarh, care vorbea în secolul al II-lea despre procesiuni organizate pe muntele Olimp și sacrificii aduse lui Zeus.

Muntele nu și-a pierdut caracterul sacru nici după apariția creștinismului. Pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri altitudine, se află ceea ce este considerată cea mai înaltă capelă ortodoxă din lume. În Defileul Enipeas se găsesc ruinele unei mănăstiri întemeiate în 1542, iar în apropiere se află Peștera Sfântului Dionisie, transformată într-o capelă din care izvorăște o apă considerată sfințită de credincioși.

O biodiversitate impresionantă

Pe lângă încărcătura istorică și religioasă, muntele Olimp găzduiește unul dintre cele mai importante ecosisteme ale Greciei. Pantele sale, care coboară aproape până la Marea Egee, adăpostesc sute de specii de plante și animale, multe dintre ele fiind endemice.

Autoritățile locale speră că statutul UNESCO va contribui la conservarea acestui patrimoniu natural.

„Este un loc pe care îl iubim. Vin oameni din întreaga lume să îl vadă și să îl simtă. Vrem să îl protejăm. O eventuală includere pe lista UNESCO depășește granițele orașului nostru și chiar ale Greciei. Este un lucru important pentru întreaga lume”, afirmă primarul Evagelos Geroliolios.

Procesul durează de peste un deceniu

Grecia a început demersurile pentru înscrierea Muntelui Olimp în patrimoniul mondial încă din 2014, când l-a inclus pe lista națională a siturilor propuse organizației UNESCO. Acesta este primul pas obligatoriu înaintea depunerii unei candidaturi oficiale.

Dosarul este analizat de organisme consultative internaționale, precum ICOMOS și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), iar recomandările lor sunt discutate de reprezentanții celor 21 de state membre ale Comitetului Patrimoniului Mondial.

Totuși, succesul candidaturii nu este garantat. Un proiect al ordinii de zi a reuniunii de la Busan indică faptul că UNESCO ar putea solicita Greciei informații suplimentare înainte de luarea unei decizii finale.

Mai mulți turiști, mai multe probleme

Dacă va primi statutul UNESCO, Muntele Olimp ar putea atrage și mai mulți turiști, însă acest lucru ridică și semne de întrebare privind protejarea mediului. Ghidul montan Babis Marinidis, președintele Clubului Alpin din Litochoro, avertizează că ecosistemul muntelui are o limită.

„Câți oameni poate suporta acest munte?”, întreabă el.

Deși o mare parte a zonei este parc național de zeci de ani, numeroși vizitatori ignoră regulile, inclusiv interdicțiile privind campingul sau înotul în anumite locuri. Din acest motiv, autoritățile locale analizează posibilitatea introducerii unei taxe de acces și a unui sistem de înregistrare a vizitatorilor.

Un munte spectaculos, dar periculos

În fiecare an, Olimpul atrage mii de pasionați de drumeții și alpinism din întreaga lume. Deși ascensiunea spre vârf nu necesită întotdeauna experiență tehnică, traseele pot deveni extrem de periculoase din cauza schimbărilor bruște de vreme și a terenului accidentat.

Pe 11 iulie, un turist grec în vârstă de 64 de ani a murit după ce i s-a făcut rău pe un traseu montan. Cu doar două luni înainte, echipele de salvare au găsit trupul unui spaniol de 25 de ani dispărut în timp ce încerca să atingă vârful acoperit de zăpadă.

„Trebuie să fii atent și să respecți întotdeauna regulile de siguranță. Cu pregătire și organizare, nu este un munte de care să te temi”, spune Triantafyllos Giannospyros, un excursionist aflat pentru prima dată pe Olimp.

Aceeași idee este susținută și de Stavroula Vourou, proprietara unui hotel din Litochoro, punctul de plecare pentru majoritatea drumeților.

„Toți pornesc în drumeție pe un munte care trebuie respectat. Dacă respecți acest munte, și el te respectă pe tine”, afirmă aceasta.

CITEȘTE ȘI:

Când două creiere „gândesc la fel”. Cercetătorii au descoperit că undele cerebrale chiar se pot sincroniza

Anthony Hopkins debutează în muzică la 88 de ani. Actorul laureat cu Oscar își lansează primul album orchestral