Creierul ar putea să nu „producă”, de fapt, conștiința. Ipoteza radicală a unui reputat neurolog despre natura realității

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Timp de zeci de ani, neuroștiința a încercat să descopere mecanismele cerebrale care generează conștiința, pornind de la ideea că gândurile, emoțiile și experiențele noastre subiective apar din activitatea rețelelor de neuroni. Însă neurologul Christof Koch propune reconsiderarea acestei premise. Potrivit ScienceAlert, cercetătorul sugerează că însăși conștiința ar putea fi o caracteristică fundamentală a realității, iar creierul ar avea rolul de a o modela sau filtra, nu neapărat de a o crea. Este însă o ipoteză filosofică, nu o teorie științifică demonstrată.

Una dintre cele mai mari enigme ale neuroștiinței

Christof Koch, neurolog la Allen Institute din Seattle și unul dintre cercetătorii cunoscuți pentru activitatea sa în domeniul conștiinței, și-a prezentat recent ideile la simpozionul „Behind and Beyond the Brain”, organizat de Bial Foundation la Porto, în Portugalia.

Koch nu contestă rolul esențial al creierului în experiența conștientă. Numeroase cercetări au demonstrat că leziunile cerebrale, bolile neurologice, anestezia sau stimularea electrică a anumitor regiuni ale creierului pot modifica profund conștiința sau o pot suprima.

Întrebarea pe care o ridică este însă alta: creierul produce conștiința sau doar modelează ceva care există la un nivel mai fundamental?

Neuroștiința poate identifica tot mai precis circuitele implicate în percepție, memorie, emoții și luarea deciziilor. Problema este că acest progres nu a oferit încă un răspuns la întrebarea fundamentală: de ce activitatea fizică a creierului este însoțită de o experiență subiectivă?

„Nimic din știință nu explică modul în care trei livre de materie, o bucată din Univers asemenea oricărei alteia și supusă acelorași legi naturale, poate iubi, urî, visa, imagina, simți frică sau spera la propriul viitor”, scrie Koch într-un eseu încă nepublicat, transmis ScienceAlert.

Pariul de 25 de ani pe care neurologul l-a pierdut

Problema îl preocupă pe Koch de mult timp. În 1998, acesta a făcut un pariu cu filosoful David Chalmers că, în următorii 25 de ani, oamenii de știință vor identifica mecanismele neuronale ale conștiinței.

În 2023, Koch și-a recunoscut înfrângerea. După un sfert de secol de cercetări, neuroștiința nu reușise să ofere explicația decisivă pe care o anticipase.

Acum, cercetătorul ia în considerare o perspectivă filosofică diferită, cunoscută drept idealism analitic.

Dacă nu creierul creează conștiința?

În această perspectivă, conștiința nu ar apărea pur și simplu atunci când materia biologică devine suficient de complexă. Ea ar putea reprezenta o componentă fundamentală a realității.

Creierul ar funcționa atunci mai degrabă asemenea unui filtru sau modelator al experienței conștiente, în loc să fie „fabrica” în care aceasta este produsă.

Koch a ajuns să ia mai serios în calcul asemenea posibilități și în urma unei experiențe personale neobișnuite. În urmă cu mai mulți ani, în timp ce se afla singur pe o plajă, spune că a trăit senzația dispariției graniței dintre propria persoană și lumea din jur.

Neurologul descrie momentul drept „cea mai semnificativă experiență” din viața sa și spune că aceasta i-a schimbat perspectiva asupra realității.

Koch subliniază însă că experiența personală nu reprezintă o dovadă științifică. Ea l-a determinat doar să reanalizeze unele dintre premisele filosofice pe care își construise anterior perspectiva asupra minții.

Ce legătură ar putea avea cu inteligența artificială

Dacă o asemenea perspectivă s-ar dovedi vreodată corectă, consecințele s-ar extinde inclusiv asupra dezbaterii privind inteligența artificială.

Dacă experiența conștientă nu rezultă automat dintr-un sistem de procesare a informației care devine suficient de complex, construirea unor computere tot mai puternice nu ar garanta apariția unei inteligențe artificiale conștiente.

Aceasta nu înseamnă, susține Koch, că un sistem AI nu ar putea deveni niciodată conștient. Înseamnă doar că problema nu poate fi rezolvată presupunând că o putere de calcul tot mai mare va produce inevitabil conștiință.

Deocamdată este filosofie, nu o teorie demonstrată

Koch recunoaște una dintre cele mai importante limite ale ideii sale: idealismul analitic nu este o teorie științifică stabilită, ci un cadru metafizic.

Pentru ca această perspectivă să poată intra cu adevărat pe terenul științei, ar trebui să genereze ipoteze concrete care pot fi testate experimental și, eventual, infirmate.

„Cea mai importantă sarcină pentru viitor este să luăm aceste idei și să le transformăm în ipoteze care pot fi testate empiric”, afirmă cercetătorul.

Prin urmare, Koch nu susține că s-a demonstrat că mintea există independent de creier și nici că neuroștiința actuală a fost infirmată. Propunerea sa este mult mai prudentă, dar și provocatoare: dacă după decenii de cercetări încă nu putem explica de ce materia cerebrală produce experiență subiectivă, poate că însăși premisa potrivit căreia creierul „creează” conștiința trebuie reanalizată.

CITEȘTE ȘI: Copilul are laptop pentru școală, dar tentațiile sunt la un click distanță! Cum îl ajuți să rămână concentrat

Căștile date la maximum îți pot afecta auzul! Obiceiul banal care poate lăsa urme pe viață