După doi ani de înghețare, pensiile și salariile ar putea fi majorate. Cât ar putea primi românii în plus

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Românii ar putea beneficia de creșteri ale pensiilor și salariilor din sectorul public începând de anul viitor, după perioada de înghețare a acestor venituri. Posibilitatea unor majorări este însă strâns legată de evoluția finanțelor publice și de măsurile pe care Guvernul va reuși să le implementeze pentru reducerea deficitului bugetar.

Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a păstrat România în categoria statelor recomandate pentru investiții, însă analiza publicată recent evidențiază presiunile importante asupra bugetului de stat. În acest context, eventualele majorări de pensii și salarii din 2027 ar trebui să fie moderate și să rămână în limitele stabilite prin planul fiscal asumat de România în relația cu Uniunea Europeană.

Una dintre principalele ținte pentru anul viitor este reducerea deficitului bugetar. Estimările S&P indică o scădere a deficitului de la aproximativ 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% din PIB în 2027. Pentru atingerea acestei ținte, autoritățile vor trebui să evite o creștere accelerată a cheltuielilor permanente ale statului.

Cât ar putea crește pensiile și salariile în 2027

Raportul S&P nu indică un procent concret pentru o eventuală majorare a pensiilor sau salariilor în 2027. Analiza agenției oferă însă un reper important: creșterile nu ar trebui să fie cu mult peste ritmul de majorare estimat pentru economia României.

Pentru anul 2027, creșterea PIB-ului nominal este estimată la aproximativ 6,3%. Prin urmare, spațiul pentru majorări consistente ale veniturilor este limitat. O eventuală creștere semnificativ mai mare decât avansul economiei ar pune presiune suplimentară asupra bugetului și ar putea face mai dificilă atingerea țintelor fiscale asumate.

După doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au fost supuse unor măsuri de înghețare sau limitare, anul 2027 ar putea aduce o schimbare, însă una prudentă. Nivelul majorărilor va depinde în mare măsură de evoluția veniturilor bugetare, de inflație, de creșterea economică și de rezultatele măsurilor de reducere a deficitului.

În cazul salariilor bugetarilor, presiunea asupra finanțelor publice este una importantă. Cheltuielile cu personalul din sectorul public reprezentau în 2025 aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor guvernamentale. Din acest motiv, orice creștere amplă a fondului de salarii ar putea afecta obiectivele de consolidare fiscală.

România trebuie să reducă deficitul în următorii ani

România se află într-un proces amplu de ajustare fiscală, iar reducerea deficitului reprezintă una dintre principalele condiții pentru menținerea stabilității financiare și a încrederii investitorilor.

Potrivit estimărilor S&P, deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,25% în 2026. Pentru 2027 este estimat un nivel de 5,8%, iar în 2028 acesta ar trebui să ajungă la aproximativ 5% din PIB.

Pentru ca aceste obiective să fie respectate, Guvernul trebuie să limiteze ritmul de creștere a cheltuielilor care se repetă de la un an la altul. Printre cele mai importante categorii se află salariile din sectorul public și pensiile.

Planul fiscal structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană prevede, de asemenea, o diminuare a ponderii fondului de salarii publice în economie. Până în 2031, cheltuielile cu personalul din sectorul public ar trebui să fie reduse cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB.

Această țintă nu presupune în mod obligatoriu scăderea salariilor angajaților de la stat. Ajustarea poate fi realizată și prin limitarea ritmului în care cresc cheltuielile cu personalul, astfel încât acestea să avanseze mai lent decât economia.

Citește și: Calcul complet. Ce pensie primești în România, dacă ai lucrat part-time (4 ore pe zi)?

Citește și: Ce pensie încasează Ioan Andone în 2026 și de ce suma este mult mai mică decât s-ar fi așteptat