Diferență de 775% în fața anxietății! Ce au descoperit cercetătorii despre oamenii cu o condiție fizică slabă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Exercițiile fizice ar putea avea legătură nu doar cu sănătatea inimii și condiția fizică, ci și cu felul în care reacționăm atunci când suntem confruntați cu situații stresante sau imagini tulburătoare.

Potrivit Futurism, care citează o cercetare publicată în revista științifică Acta Psychologica, persoanele cu o condiție cardiorespiratorie mai bună au prezentat niveluri mai reduse de anxietate, un control emoțional mai bun și o revenire mai rapidă după expunerea la stimuli negativi. Studiul este însă unul de mici dimensiuni, realizat pe numai 40 de adulți tineri sănătoși, astfel că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.

Persoanele active fizic au reacționat mai bine în situații stresante

De ce unii oameni par să rămână relativ calmi chiar și atunci când sunt expuși unor vești sau imagini tulburătoare, în timp ce alții reacționează puternic chiar și la situații aparent mai puțin grave? Un posibil răspuns ar putea avea legătură inclusiv cu nivelul condiției fizice.

Cercetarea publicată în Acta Psychologica a găsit dovezi că persoanele active fizic tind să manifeste o reziliență mai mare în situațiile stresante și, în același timp, niveluri generale mai scăzute de anxietate.

Diferențele observate de cercetători au fost considerabile. Potrivit prezentării făcute de Futurism, participanții cu o condiție cardiorespiratorie sub medie au avut un risc cu 775% mai mare de a atinge nivelurile maxime de anxietate atunci când au fost confruntați cu imagini tulburătoare.

În schimb, participanții cu o condiție cardiorespiratorie mai bună au manifestat un control emoțional superior și și-au revenit mai repede după momentele de stres.

Cercetătorii le-au arătat participanților imagini tulburătoare și violente

Pentru experiment, cercetători de la Universitatea Federală din Goiás, din Brazilia, și Universitatea din Zürich, din Elveția, au lucrat cu un grup format din 40 de adulți tineri sănătoși.

Participanților le-au fost prezentate mai multe fotografii tulburătoare, printre care și scene violente asemănătoare celor pe care oamenii le pot întâlni în prezent pe rețelele sociale.

Oamenii de știință au urmărit apoi modul în care participanții reacționau la aceste imagini și au analizat diferențele în funcție de condiția lor fizică.

Rezultatele au indicat că persoanele cu o condiție fizică mai slabă aveau tendința de a manifesta reacții emoționale mai turbulente. Atunci când deveneau furioase sau agitate, aceste stări apăreau mai repede și persistau mai mult decât în cazul participanților care făceau frecvent mișcare.

Anxietatea și lipsa exercițiilor fizice ar putea alimenta un cerc vicios

Cercetătorii au observat și ceea ce Futurism descrie drept un posibil mecanism care se autoalimentează: nivelurile ridicate de anxietate erau asociate cu o probabilitate mai mică de a face mișcare, în timp ce lipsa activității fizice era asociată, la rândul său, cu o anxietate mai pronunțată.

În acest fel, cele două probleme ar putea ajunge să se întrețină reciproc. O persoană anxioasă poate fi mai puțin motivată să facă sport, iar condiția fizică mai slabă ar putea fi asociată cu o capacitate mai redusă de reglare a reacțiilor emoționale în momentele stresante.

Studiul nu demonstrează însă că lipsa sportului este cauza directă a anxietății sau că exercițiile fizice, singure, produc diferențele psihologice observate. Asocierea descoperită este importantă, dar numărul redus de participanți impune prudență în interpretarea rezultatelor.

Cei care făceau mișcare își reveneau mai repede după stres

Una dintre observațiile interesante ale cercetării nu privește doar intensitatea reacției inițiale, ci și ceea ce se întâmplă după momentul stresant.

Persoanele cu o condiție cardiorespiratorie mai bună au prezentat o revenire emoțională mai rapidă, ceea ce sugerează că diferența ar putea consta nu numai în cât de puternic reacționează cineva la un stimul negativ, ci și în cât timp îi este necesar organismului și psihicului pentru a reveni la starea anterioară.

Această capacitate de recuperare este importantă atunci când vorbim despre reziliența la stres, deoarece viața de zi cu zi nu presupune eliminarea completă a situațiilor neplăcute, ci și capacitatea de a reveni după ele.

Studiul a fost realizat pe numai 40 de persoane

Rezultatele sunt interesante, însă cercetătorii vor trebui să repete experimentul pe grupuri mult mai numeroase înainte ca efectele observate să poată fi generalizate.

Un eșantion de 40 de adulți tineri și sănătoși este prea mic pentru a spune că aceleași diferențe vor apărea în aceeași măsură la toate vârstele sau în cazul persoanelor cu diferite probleme de sănătate, niveluri de activitate ori contexte psihologice.

Cercetarea oferă, așadar, un indiciu despre posibila relație dintre condiția cardiorespiratorie și modul în care creierul și organismul gestionează stresul, nu dovada că exercițiile fizice reprezintă un tratament universal împotriva anxietății.

Totuși, rezultatele deschid o direcție interesantă de cercetare: mișcarea regulată ar putea fi asociată nu doar cu un organism mai bine antrenat, ci și cu o capacitate mai bună de reglare și recuperare emoțională atunci când apare stresul.

CITEȘTE ȘI:

Creierul ar putea să nu „producă”, de fapt, conștiința. Ipoteza radicală a unui reputat neurolog despre natura realității

Fragmente microscopice ale unor tehnologii extraterestre ar putea exista pe Lună. Oamenii de știință au un plan pentru a le căuta