Povestea apelor tămăduitoare din Dolj: ”Veneau pe targă, plecau dansând!”

Izvoare tămăduitoare… abandonate de ani de zile. Se întâmplă într-o localitate din judeţul Dolj. În comuna Gighera există izvoare de ape minerale cu indicații terapeutice, care pot fi folosite atât pentru cură internă, cât și pentru reumatism, nevralgii, gută, boli gastrointestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic. Proprietățile curative ale acestor ape au fost confirmate în urmă cu mai bine de un secol, însă oamenii locului, chiar dacă nu aveau cunoștințe medicale, le foloseau de sute de ani pentru a se vindeca sau a se feri de boli. Autorităţiile locale au promis de mai bine de 10 ani că vor face rost de fonduri să dezvolte aici o staţiune balneoclimaterică… însă în prezent zona este populată doar de raţe şi gâşte. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă spune povestea minunii abandonate de din Dolj.

În zonă circulă o legendă despre puterile miraculoase ale acestor ape. Se spune că, într-o bună zi, un arendaș, în timp ce se plimba pe moșia Brâncovenilor, de care, la acea vreme, aparținea și Gighera, a simțit miros de sulf și a oprit calul la unul dintre izvoare. Pentru că știa despre efectele benefice ale sulfului, arendașul și-ar fi adus nevasta care „suferea de picioare“ să se scalde în această apă. După mai multe băi, nevasta arendașului s-a vindecat, iar de atunci acest izvor se numește „Izvorul cucoanii“. (NU RATA: POVESTEA MIRACOLULUI IROSIT DE LA BABA NOVAC)

Miracolul nămolului

Dincolo de legendă, calitatea apelor de la Gighera a fost testată ani la rând de localnicii suferinzi. Vestea a ajuns repede și în alte localități.
„Pe timpul bunicilor noștri se dusese vorba în țară despre puterea miraculoasă a nămolului de aici. Îi aduceau pe oameni cu targa sau în cârje și plecau pe picioarele lor, aproape jucând, dansând“, povestește Vasile Berceanu, un localnic care stă chiar lângă locul miraculos.

Au început nemții, au continuat comuniștii, dar…

Localitatea Gighera din judeţul Dolj este bogată în ape termale, renumite pentru tratarea afecţiunilor reumatice şi gastrice. Nemţii şi italienii au început amenajarea staţiunii în 1944. Cel de-Al Doilea Război Mondial şi-a lăsat, însă, amprenta asupra micii staţiuni care începuse să prindă contur. Zeci de ani mai târziu, comuniştii au forat două puţuri, să scoată la suprafaţa apele tămăduitoare. (CITEȘTE ȘI: CE ASCUND TUNELURILE SECRETE DE SUB FOCŞANI: “NIMENI NU A MERS PÂNĂ LA CAPĂT…”)

A fost o perioadă când staţiunea prospera văzând cu ochii. Se construise un bazin prin care apa minerală se trăgea în putini mari de lemn. Acum totul este ruină şi rugină, iar tot ce mai aminteşte că aici a fost odată o staţiune sunt niște ziduri grele de cărămidă.

Proiect de milioane de euro

„Aceste izvoare necesită o investiţie foarte mare. Am avut o oportunitate eu, de a face cu bulgarii un proiect transfrontalier. Fosta conducere a localităţii a vândut acest teren, bulgarii au renunţat. Ne-au tot căutat, ba de la bulgari, ba de la nu ştiu ce institut, dar au fost doar vorbe, nimic concret. Acum trebuie să mă întâlnesc cu alţi parteneri interesaţi să facă nişte foraje în zonă, dar… să vedem ce va ieşi”, a spus primarul din Gighera, Florea Neacșu. (VEZI AICI: POVESTEA ”MIRACOLULUI” DIN CEA MAI BOGATĂ COMUNĂ DIN ROMÂNIA. ARE 100 DE ANI ŞI…)

În 2015, autorităţile locale anunţau că localitatea va fi transformată în staţiune de tratament. Apele minerale din Gighera urmau să fie valorificate printr-un proiect de trei milioane de euro în care investeau şi vecinii bulgari. Trei astfel de izvoare sunt în Gighera.

Nu este prima dată când autorităţile încearcă să construiască o staţiune balneoclimaterică în zonă. Proiectul stațiunii a fost demarat încă din 1945 însă cinci ani mai târziu a fost abandonat odată cu schimbarea regimului.