Aurul și argintul se scumpesc. Românii plătesc mai mult pentru bijuterii

Bijuteriile confecționate din aur și argint ajung la prețuri din ce în ce mai scumpe. Acest lucru îi afectează în mod direct pe comercianții din România, care anunță că vor exista schimbări în ceea ce privește tariful și compoziția produselor. La aceste modificări este inclusă și cantitatea vândută de bijuterii.

Potrivit președintelui Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, vor exista scăderi la bugetul statului, dar și apariția unor amestecuri metalice variate. În plus, producătorii români vor fi dezavantajați din cauza diminuării vânzărilor.

Ce se întâmplă

Mihai Trif a vorbit despre faptul că lipsurile de la rafturi pot favoriza concurența neloială:

Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creştere a preţului aurului de peste 17%. Această tendinţă vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, reconfirmându-şi statutul de activ de refugiu preferat în perioade de volatilitate economică globală. Mai impresionantă a fost evoluţia argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%. În acest context, producătorii şi comercianţii au fost nevoiţi să îşi actualizeze preţurile în raport cu aceste valori de referinţă. Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică şi emoţională, are la bază o materie primă tranzacţionată la bursă, iar preţul de vânzare este direct corelat cu aceste cotaţii şi cu costurile de producţie aferente, a declarat acesta.

În același timp, acesta suține că modificările fiscale care vor veni nu afectează în mod direct prețurile de la raft:

Evoluţia preţului la raft este dictată de structura tehnică a fiecărei bijuterii, motiv pentru care transferul creşterii cotaţiilor bursiere se resimte diferit pe categorii de produse. La produse cu pondere mare de metal (verighete, lanţuri simple, brăţări masive), materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului. În aceste cazuri, transferul creşterii cotaţiilor este cel mai vizibil şi mai rapid, preţul final reflectând în proporţie de 70-90% fluctuaţiile de la bursă. Bijuterii cu design complex sau gramaj mic: în cazul pieselor unde manopera, designul şi tehnologia de producţie reprezintă o parte semnificativă din cost, creşterea preţului aurului se resimte mai temperat. Pentru aceste categorii, vorbim de un transfer de aproximativ 40-60% din creşterea bursei în preţul final. În cazul argintului, impactul la raft este adesea amortizat de faptul că valoarea manoperei este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis, a mai spus Mihai Trif.

Cei care vor fi afectați sunt producătorii români, deoarece TVA-ul la bijuteriile scond-hand nu sunt taxate atât de aspru, față de TVA-ul pe care îl plătesc producătorii.

Deşi legea permite schimbul ca metodă de prelucrare, în realitate asistăm adesea la operaţiuni de vânzare-cumpărare deghizate între comercianţi şi distribuitori (pretins producători), mascate pentru a evita plata TVA la întreaga valoare a tranzacţiei. Vânzătorii «profesionişti»: lipsa unui registru centralizat facilitează activitatea unor persoane care realizează tranzacţii comerciale continue sub paravanul vânzării de bunuri personale. În concluzie, deşi fluxul de aur de la populaţie susţine stocurile, el alimentează şi o zonă de concurenţă neloială prin exploatarea lacunelor legislative, a mai adăugat președintele CPCB.

Citește și:

Cât costă motorina în ultima zi a săptămânii. Prețul la pompă se apropie de 9 lei pe litru în unele orașe

Impozitele se recalculează pentru mulți proprietari. Ce români pot primi bani înapoi de la primărie