Filmul unei morți cu iz de crimă care a scos mii de americani pe străzi în plină pandemie

Moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare care a apărut într-o filmare țintuit la pământ de un polițist alb și strigând că nu poate să respire, a provocat indignare și revoltă în orașul Minneapolis, locul unde s-a petrecut incidentul. Ceea ce a început ca o manifestație pașnică antirasială, în urmă cu o săptămână, s-a transformat într-un haos care a cuprins mai multe orașe din Statele Unite și din lume. Au apărut violențe pe străzi, spre marea îngrijorare a autorităților, care au decis să impună multe restricții. Oamenii nu s-au lăsat însă intimidați de forțele de ordine.

Cu pancarte pe care puteau fi citite sloganuri precum “Stop Killing Us” (Nu ne mai ucideţi) şi “Black Lives Counts” (Vieţile negrilor contează), protestatarii au cerut să se facă “dreptate pentru George Floyd” în SUA, dar și în alte țări cu ar fi Canada, Germania și Marea Britanie.

Istoria SUA este presărată cu astfel de incidente.  Abolirea sclaviei în toate statele americane, mai ales cele din sud, a venit în SUA abia pe 18 decembrie 1865,  dată la care a avut loc ratificarea Amendamentului al 13-lea.

Măsura fusese promovată și parțial introdusă de președintele Abraham Lincoln, care a crezut în drepturile persoanelor de culoare și a plătit cu viața pentru asta, înainte să își vadă visul împlinit. El  a fost asasinat prin împușcare de actorul John Wilkes Booth, un sudist fanatic. După ce a fost prezent la un discurs ținut de Lincoln, la 11 aprilie 1865, pentru promovarea drepturilor negrilor, Booth, agitat, și-a schimbat planurile și a devenit hotărât să-l asasineze pe președinte. Lucru care s-a și întâmplat, în 15 aprilie, în Ford’s Theater.

Acest incident a concis cu apariția unei mișcări rasiste care cuprindea mai multe grupări extremiste, cea mai mare fiind Ku Klux Klan, care îi teroriza pe sclavii eliberați.

(Citește și: Beyonce, mesaj dur după moartea lui George Floyd! „Nu mai ucideţi oameni fără sens. Am văzut mult prea mulţi ucigaşi nepedepsiţi”)

Gruparea extremistă născută în 1865 există și astăzi. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent, Ku Klux Klan a „luat pauză” doar între 1870 și 1915. Membrii acestor organizații susțin superioritatea rasei albe și își exprimă adesea cu violență atitudinea de antisemitism, anti-catolicism, homofobie și altele.

Cum s-a petrecut incidentul

George Floyd era un bărbat afro-american de 46 de ani, care fugise de curând din Texas din cauza rasismului, pentru a începe o viață nouă în Minnesota, în 2014. El s-a născut în Fayetteville, Carolina de Nord și a crescut în Houston, Texas. A urmat liceul Yates, unde a jucat la o echipă de baschet și fotbal.

(CITEȘTE ȘI: Hackerii Anonymus intervin în cazul lui George Floyd, bărbatul ucis de către un ofițer din Minneapolis! Au blocat site-ul poliţiei și amenință polițiștii corupți: „Venim!”)

A locuit în St Louis Park și a lucrat în Minneapolis ca agent de pază al unui restaurant, timp de cinci ani. În momentul morții sale, Floyd își pierduse de curând slujba din cauza carantinei din Minnesota, în timpul pandemiei de COVID-19 El a fost tatăl a două fiice, în vârstă de 6 și 22 de ani, care au rămas în Houston.

Derek Chauvin, un ofițer de poliție alb din Minneapolis, și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de 8 minute și 46 de secunde, dintre care 2 minute și 53 de secundedupă ce Floyd a devenit inconștient, în conformitate cu plângerea penală depusă împotriva lui Chauvin.

Floyd a fost încătușat și culcat pe drum în tot acest timp. Ofițerii Thomas K. Lane, Tou Thao și J. Alexander Kueng au participat la arestarea lui Floyd, cu Kueng ținând spatele lui Floyd, Lane ținându-i picioarele, și Thao privindu-l în timp ce stătea în apropiere.

Totul a pornit de la o bancnotă de 20 de dolari „falsă”

Incidentul a avut loc în timpul arestării lui Floyd în Powderhorn, un cartier de la sud de centrul orașului Minneapolis, și a fost înregistrat pe telefoanele mobile celor care au participanți.

(VEZI AICI: Caz șocant în Statele Unite ale Americii. Un bărbat a aruncat cu săgeți în protestari)

Arestarea a fost făcută după ce Floyd ar fi încercat să folosească o bancnotă de 20 de dolari într-un magazin, pe care un angajat a identificat-o ca fiind falsificată. Poliția a declarat că Floyd ar fi opus rezistență după ce a i s-a ordonat să părăsească vehiculul, înainte de filmarea videoclipului.

Camerele de supraveghere de la un restaurant din apropiere au părut să contrazică afirmațiile poliției, Floyd arătând că a căzut de două ori în timp ce a fost escortat de ofițeri. În plângerea penală, polițiștii au declarat că Floyd „nu s-a urcat în mod voluntar în mașină și s-a luptat cu unul dintre ofițeri, căzând intenționat, spunând că nu merge în mașină și refuzând să stea nemișcat”, pe baza înregistrării de la camerele purtate de Lane și Kueng.

Înregistrarea video a unui martor, în care se arată că Floyd, arestat, repetă: „Vă rog”, „Nu pot respira” și „Nu mă omorâți”, a fost larg difuzată pe platformele de socializare și în mass-media. Toți cei patru ofițeri au fost concediați a doua zi.

(VEZI ȘI: Vedetele donează pentru a plăti cauţiunea manifestanţilor arestaţi în SUA! Soția lui John Legend a anunțat o donație de 200.000 de dolari)

Autopsia oficială nu a găsit niciun indiciu că Floyd ar fi murit de strangulare sau asfixiere traumatică, ci mai degrabă că a murit din cauza efectelor combinate ale constrângerii, condițiilor de sănătate, inclusiv boli coronariene și boli hipertensive, și a altor substanțe toxice din organism.

Incidentul pare o răzbunare a ofițerului Derek Chauvin

Incidentul a scos la iveală și „bagajul” ascuns al lui Derek Chauvin, ofițerul care l-a sufocat cu piciorul. Polițistul este recidivist în ceea ce privește incidentele de tip rasist. El a avut 18 plângeri la dosar, dintre care două s-au încheiat la departamentul disciplinar, inclusiv cu scrisori oficiale de mustrare. Fusese implicat în trei acțiuni cu focuri de armă ale poliției, dintre care una fatală.

Potrivit fostului proprietar al clubului „El Nuevo Rodeo”, Maya Santamaria, Floyd și Chauvin au lucrat amândoi, în schimburi, ca agenți de pază la local. Ea a spus că Chauvin a lucrat acolo timp de 17 ani, în timp ce Floyd a lucrat doar la câteva evenimente.

Ea a spus că nu este clar dacă se cunosc între ei. Santamaria a declarat că Chauvin s-a înțeles bine cu clienții din club, dar a spus că tactica lui față de cei indisciplinați  – cu privire la ceea ce ea a numit nopțile „afro-americane” – a determinat-o să vorbească cu el.

Tou Thao, un ofițer de origine asiatiă, are și el antecedente. A studiat la Academia de poliție în 2009 și a fost angajat pe o funcție cu normă întreagă la Poliția Minneapolis în 2012, după ce a fost pus pe liber doi ani. În 2017, Thao a fost inculpat într-un proces de utilizare excesivă a forței, care a fost soluționat în afara instanței, pentru 25.000 de dolari.

În concediu… la închisoare

Pe 26 mai, șeful Poliției Minneapolis, Medaria Arradondo, a anunțat că ofițerii au fost trimiși în concediu. Dar, pentru că presiunea creștea, aceasta a fost nevoit să îi concedieze în aceeași zi. Chauvin a fost arestat pe 29 mai, iar procurorul comitatului Hennepin, Mike Freeman, l-a acuzat de omor de gradul al treilea și omor de gradul al doilea. El a spus că vor fi acuzați și ceilalți trei ofițeri.

Potrivit prevederilor legii din Minnesota, omorul de gradul al treilea este definit ca fiind cauzarea morții cuiva fără intenția de a ucide. Omorul de gradul doi nu implică, de asemenea, intenție letală, ci faptul că făptașul a creat „un risc nejustificat” de vătămare gravă sau deces. Benjamin Crump, avocatul familiei victimei, a cerut o acuzație de prim grad pentru Chauvin, care presupune intenția de a ucide.

Reacțiile vedetelor și autorităților 

Mai multe vedete din NBA şi-au exprimat indignarea pentru modul în care polițiștii au intervenit asupra bărbatului de 46 de ani. LeBron James a publicat pe Instagram un montaj foto, opunând scena arestării lui Floyd unei fotografii a jucătorului de fotbal american Colin Kaepernick, punând un genunchi în pământ. Astfel, LeBron James protestează față de rasism şi violenţele poliţieneşti. „Înţelegeţi acum? Sau încă nu e clar pentru voi?”, a scris vedeta baschetului nord-american.

La rândul său, Steve Kerr, antrenorul lui Golden State Warriors, şi-a exprimat revolta pe Twitter: „Este o crimă! Dezgustător! Sincer, ce nu e în regulă cu noi?”.

Stephen Jackson: „Floyd a fost fratele meu. Ne spuneam «Gemenii»”

Revolta a fost şi mai dureroasă pentru Stephen Jackson, fiindcă fostul jucător al lui Spurs şi Warriors era un prieten apropiat al lui George Floyd. „Floyd a fost fratele meu. Ne spuneam «Gemenii». Fratele meu era acolo în Minnesota, îşi schimba viaţa, a plecat în Minnesota, conducea camioane. Se va face dreptate! Vor completa un cec gras pentru copiii tăi din partea poliţiei din Minnesota, poţi să contezi pe asta”, a afirmat Stephen Jackson.

Joe Biden și Kamal Harris, acuzații grave

Și lumea politicii este dezgustată de modul brutal în care au intervenit polițiștii. Într-o societate marcată de rasism, după cum a numit-o ea, senatoarea afro-americană Kamala Harris, fost procuror, a evocat un „act de tortură” şi o „execuţie publică”.

Candidatul democrat la alegerile prezidenţiale, Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA, a remarcat că tragedia „nu a fost un incident izolat, ci face parte dintr-un ciclu sistematic al nedreptăţii care continuă să existe în această ţară”.

Biden a menţionat că moartea lui George Floyd aminteşte de un caz similar petrecut în 2014, la New York, când tot un bărbat de culoare, Eric Garner, a murit asfixiat în timpul arestării sale de către poliţişti albi care îl bănuiau că vinde ţigări de contrabandă.

Fratele lui George Floyd cere pedeapsa capitală

Fratele lui George Floyd cere, la rândul său, dreptate. Philonise Floyd a declarat că americanii de culoare „s-au săturat să vadă același lucru în fiecare zi”, când vine vorba de tratamentul afro-americanilor în SUA. „Povestea mea nu se va schimba niciodată. Oricine reacționează la durere. Oamernii de culoare mor zilnic. Sunt obosiți, sătui să mai vadă asta în fiecare zi. Cu toții vor dreptate. Dreptate pentru oamenii de culoare”, a declarat Philonise Floyd. „Vreau dreptate și nu o să mă opresc până când acei polițiști nu vor fi condamnați la moarte”, a mai spus el.

Lady Gaga intervine în scandal

Cântăreața Lady Gaga s-a alăturat vocilor din lumea showbiz-ului american care reacționează după moartea lui George Floyd.

Ea a spus, într-un mesaj postat pe Facebook, că este extrem de dezamăgită de ceea ce s-a întâmplat în acest caz și l-a acuzat pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, de rasism. În același timp, ea a declarat că, din punctul ei de vedere, liderul de la Casa Albă „a eșuat” în ceea ce privește apărarea vieții afro-americanilor.

„Am foarte multe lucruri de spus despre asta, dar ce vreau să spun prima dată este că îmi e teamă să afirm ceva care ar putea să provoace mai multă furie, cu toate că acest sentiment este perfect justificat acum. Nu vreau să contribui la violență, vreau să contribui la găsirea unei soluții.

Sunt la fel de indignată de moartea lui George Floyd cum am fost de moartea mult prea multor afro-americani pe parcursul a sute de ani care ne-au fost luați din cauza rasismului sistematic și a sistemelor corupte care îl sprijină. Vocile comunității de culoare au fost reduse la tăcere prea mult timp, iar acea tăcere s-a dovedit a fi letală de fiecare dată. Și, orice ar face ei pentru a protesta, nu sunt tratați cu compasiune de către liderii care ar trebui să îi protejeze. America este rasistă, acesta este un fapt”, a declarat artista.

Donald Trump, criticat pentru luările lui de poziție

Protestarii au ajuns inclusiv la Washington, vineri, unde au reușit să intre în clădirea Trezoreriei, aflată în vecinătatea Casei Albe. Oamenii s-au adunat în număr mare în fața reședinței președintelui american, criticându-l pe Trump, ba chiar au încercat să forțeze accesul în clădire.

Momentul a creat panică, Serviciile Secrete mutându-l pe președinte împreună cu familia sa, timp de o oră, din Biroul Oval în buncărul folosit și în timpul atacurilor teroriste de pe 11 septembrie 2001.

 

Președintele SUA a promis „să stopeze violenţa colectivă” şi a denunţat agitaţiile „stângiştilor radicali” şi în special mişcarea radicală „antifa” (antifascistă), fapt care a încins și mai tare spiritele americanilor.

Potrivit dispozițiilor sale, unităţile ale poliţiei militare au fost puse în stare de alertă pentru a putea interveni eventual la Minneapolis în termen de patru ore. Sâmbătă, Trump îi ameninţase pe manifestanţii care s-ar apropia prea mult de Casa Albă că vor fi primiţi cu „câinii cei mai feroce şi armele cele mai ameninţătoare”, cuvinte denunţate de opoziţia democrată.

Incidentele din care America nu învață: Cazul Breonna Taylor

Acesta nu este însă primul caz de brutalitate din istoria poliției din SUA. În luna martie, cazul Breonnei Taylor, o femeie de 26 de ani, ucisă de poliție în casa ei, a stârnit controverse. Din cauza subiectelor legate de pandemie, moartea lui Breonna Taylor a fost mediatizată mai puțin, dar suficient încât să ridice numeroase semne de întrebare. Polițiștii sunt acuzați că au împușcat-o pe femeie în casa ei, prin fereastră.

Avocații Breonnei și prietenul ei, Kenneth Walker, care era cu femeia în acea seară, au propria variantă. Walker ar fi crezut că se confruntă cu o spargere și a scos arma, după care a tras și a împușcat un polițist în picior. Polițiștii au tras apoi 20 de focuri de armă, iar Taylor a fost lovită de opt gloanțe. Fata nu avea antecedente penale și era implicată în activități de caritate.

Cazul Rodney King și protestele din SUA

Pe 3 martie 1991, Rodney King, un bărbat de culoare, se afla cu prietenii lui, într-un automobil Hyundai, în zona San Fernando Valley din LA. Cei trei petrecuseră noaptea uitându-se la un meci de baschet și consumaseră alcool la casa unui amic.

Polițiștii Tim și Melanie Singer, soț și soție, angajați de Patrula Autostrăzii din California, au observat că mașina lui King rula cu viteză pe autostradă. L-au urmărit, dar King a refuzat să oprească. Ulterior, acesta a recunoscut că a încercat să fugă de polițiști deoarece o acuzație de conducere sub influența alcoolului ar fi cântărit greu în cazierul său, „condimentat” cu o condamnare pentru jaf.

În cele din urmă, acesta a fost încolțit de mașinile poliției și a oprit. Polițistul Tim Singer i-a zis bărbatului să iasă din mașină. King și-a ridicat pantalonii, dar polițista Melanie Singer a crezut că vrea să scoată arma – ulterior, s-a demonstrat că era neînarmat. Polițista a scos pistolul și l-a îndreptat spre King, pe care l-a culcat la pământ. În imaginile care au devenit celebre, chiar caz de studiat la Academia de Poliție, se vede cum oamenii legii îl bat cu brutalitate pe King, deși acesta nu opune rezistență.

Cel mai tânăr american executat din istorie, victima unui atac rasist

George Stinney a fost acuzat de uciderea a două fetițe, una de 8 ani, iar cealaltă de 11 ani. Modul cum a decurs procesul ridică și astăzi semne de întrebare, existând opinii că Stinney a fost victima unei erori judiciare. Astfel, judecata a durat numai câteva ore și nu au existat probe reale, totul bazându-se pe existența inculpatului în acea zonă și pe mărturia unor polițiști. Acuzatul a fost executat cu scaunul electric la închisoarea din Columbia la doar 14 ani.

În 2004, George Frierson, un istoric local, a redeschis cazul și a efectuat noi cercetări. La 70 de ani de la execuție, George Stinney a fost achitat postum, susținându-se că nu au existat dovezi clare și că nu a beneficiat de o apărare echitabilă.