Cea mai geroasă iarnă din istoria României. Temperaturi de aproape -40 de grade Celsius

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Iernile recente din România au fost caracterizate de temperaturi peste media climatologică, însă istoria meteorologică a țării arată că episoadele de ger extrem au fost cândva o realitate frecventă.

Ultima iarnă cu temperaturi foarte scăzute a fost cea din 2011–2012, când valorile au coborât până la –30 de grade Celsius în unele regiuni.

Cea mai geroasă iarnă din istoria României

Totuși, recordurile absolute de frig au fost consemnate în anii 1929 și 1942, perioade care rămân repere ale climatului sever din secolul trecut.

Iarna 1941–1942 este considerată cea mai rece din istoria României, marcând și cea mai scăzută temperatură înregistrată oficial: –38,5°C la Bod, în județul Brașov, pe 25 ianuarie 1942.

În aceeași lună, numeroase zone ale țării au raportat valori sub –30°C, inclusiv Bucureștiul, unde s-au atins aproximativ –32°C. Orașe precum Iași, Brașov sau Cluj au înregistrat temperaturi similare, iar efectele asupra economiei și infrastructurii au fost severe.

Cele mai „grele” ierni din istoria României

Transporturile au fost paralizate, rețelele electrice au cedat, iar contextul celui de-Al Doilea Război Mondial a amplificat dificultățile populației.

Un alt episod de frig extrem a fost iarna 1928–1929, considerată cea mai geroasă din perioada interbelică. Un val de aer polar a determinat temperaturi de până la –38°C pe Vârful Omu, în februarie 1929.

Dunărea a înghețat aproape complet, iar ninsorile abundente au izolat numeroase localități. În București, termometrele au indicat –30,2°C pe 24 ianuarie și –29°C pe 10 februarie, în timp ce la Cluj-Napoca s-au înregistrat aproximativ –32°C.

Temperaturi de aproape -40 de grade Celsius

Presa vremii relata tragedii provocate de frig, inclusiv cazul din Buzău, unde „Mamă, tată şi 12 copii au căzut pradă morţii din cauza puternicului ger”. Serviciile poștale și telecomunicațiile au fost suspendate peste o săptămână, iar alegerile parțiale programate în februarie au fost amânate.

Iarna 1954 a rămas în memoria colectivă nu doar prin temperaturile scăzute, ci și prin cantitățile uriașe de zăpadă. Viscolele repetate au creat troiene de peste cinci metri în sud-estul țării, iar vântul a atins 126 km/h la București.

Drumurile și căile ferate au fost blocate zile întregi. Un martor al vremii povestea:

„La mine în curte zăpada ajunsese aproape la 2 metri… Lumea a rămas fără pâine până când a intervenit armata cu tancurile”.

Iarna 1962–1963 este considerată una dintre cele mai persistente perioade de frig din secolul XX. Temperaturile au coborât până la –34,2°C la Cluj-Napoca, –30,6°C la Iași și –35,5°C la Craiova.

Gerul a început în decembrie și s-a menținut până la finalul lunii martie, afectând grav agricultura. În mediul rural, oamenii spuneau că „pământul suna a gol când era lovit cu târnăcopul”. În vestul Europei, aceeași iarnă a fost catalogată drept cea mai rece din ultimele două secole.

În ianuarie 1985, un nou val de aer polar a adus la Miercurea Ciuc –38,4°C, una dintre cele mai scăzute valori postbelice. În marile orașe, temperaturile au coborât frecvent sub –25°C, provocând avarii la sistemele de încălzire și închiderea temporară a școlilor.

Iarna 2012 a reprezentat cel mai sever episod de frig din ultimele decenii. La Miercurea Ciuc s-au înregistrat –33°C, iar în București nopțile au coborât sub –20°C. În nordul și estul țării, ninsorile și viscolul au format troiene de până la doi metri, izolând peste o sută de localități din județul Buzău, unde oamenii au rămas fără curent, apă și alimente.

CITEŞTE ŞI: România, lovită de ciclonul polar: 36 de județe afectate! Raed Arafat îi avertizează pe români

Unde se închid școlile din cauza ninsorilor abundente. Țara în care vacanța va fi prelungită