Tradiții și superstiții de Paște. Ce trebuie să faci în prima, a doua și a treia zi de sărbătoare

Pe 12 aprilie 2026, creștinii celebrează sărbătoarea Paștelui, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Învierea Domnului aduce cu sine, pe lângă jertfa lui Iisus Hristos, și o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă. Acestea sunt diferite de la o zonă la alta, dar ideea lor de bază este mulțumirea Domnului și iubirea aproapelui.

Sărbătoarea Paștelui este marcată în fiecare an de postul de șapte săptămâni, care în 2026 a început în luna februarie. Credincioșii se abțin de la carne, lactate și ouă, dar și de la gânduri și fapte rele.

Tradiții de Paște în România

Una dintre cele mai importante tradiții începe în Joia Mare. Gospodarii încetează cu munca grea de la câmp și își primenesc casele și curțile pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea Domnului. În această zi, gospodinele vopsesc ouăle, pregătesc pasca și gătesc friptura de miel.

Mielul de Paște l-ar simboliza pe Mântuitor, care a fost sacrificat pentru ca păcatele omenirii să fie iertate. Această tradiție creștină ar data încă din secolul al VII-lea. Carnea este preparată în mai multe feluri, de la ciorbă, la drob de miel, friptură sau chiar coaste la cuptor.

Pasca de Paște este un desert tradițional al sărbătorii. Este pregătit din aluat dulce, brânză și stafide. De-a lungul anilor, această rețetă a suferit diverse modificări și adaptări mai moderne, cea mai cunoscută fiind pasca fără aluat sau cea cu ciocolată. În mediul rural, tradiția spune că femeile din familie trebuie să se adune și să pregătească acest desert pascal.

Ce obiceiuri de Paște au românii

În Transilvania, unul dintre cele mai populare obiceiuri este „stropitul”, care a fost preluat de la maghiari. În a doua zi de Paște, băieții îmbracă portul tradițional, merg la casele fetelor nemăritate și le stropesc cu parfum, „pentru a nu se veșteji”. Tradiția spune că fetele stropite vor avea noroc tot anul.

O altă tradiție care se respectă și azi în zona Sibiului este împodobirea unui pom, așa cum se face cu bradul de Crăciun. În loc de globulețe, tinerii trebuie să atârne în el ouă vopsite, dar golite de conținut. Acest pom sau arbust se pune într-un ghiveci și se păstrează pe toată durata Paștelui.

În Ardeal, tinerii obișnuiesc să pună panglici colorate în crenguțe rupte din brad și apoi le strecoară în curțile fetelor nemăritate. Este un ritual vechi, care reprezenta curtarea în mediul rural.

Obiceiuri de Paște în Țara Moților

În Țara Moților, în noaptea de Paște se ia toaca de la biserică și se duce la cimitir. Aici este păzită de tineri pentru a nu fi furată. Dacă nu au fost vigilenți și rămân fără ea, a doua zi trebuie să organizeze o masă mare pentru „hoții” care au furat-o, dar și pentru cei „păgubiți”, care dețin toaca. Dacă hoții nu reușesc să fure toaca, ei vor fi cei care vor organiza masa de Paște de a doua zi.

Obiceiuri de Paște în Țara Bârsei

În Țara Bârsei din împrejurimile Brașovului se organizează o mare petrecere pentru întreaga comunitate. Tinerii se împart în grupuri și strâng cât mai multe ouă de Paște de la fete. După care pornesc spre Pietrele lui Solomon, unde organizează întreceri și iau masa la iarbă verde. Cea mai cunoscută competiție a tinerilor din zonă este aruncarea buzduganului.

Tradiții de Paște în Maramureș

În dimineața zilei de Paște, toți copiii cu vârsta sub 9 ani merg la vecini și la prieteni pentru a vesti Învierea Domnului. Gazdele trebuie să le ofere câte un ou roșu, iar copiii trebuie să le mulțumească și să le ureze „Sărbători fericite!”

În zona Lăpușului din Maramureș nu se poartă deloc haine colorate în Săptămâna Patimilor. Un alt obicei este confecționarea sau cumpărarea de haine noi, care pot fi purtate abia în prima zi de Paște.

Ce tradiții se respectă în Moldova

În această zonă, în zorii zilei de Paște, se pune câte un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă. Lângă ele se pun și câteva monede, iar cei mici trebuie să se spele pe față cu această apă pentru a avea un an bogat și obraji rumeni ca roșul oului. După ce copilul se spală, trebuie să mănânce oul înroșit, iar cojile să le arunce neapărat peste drum.

Ce tradiții se respectă în Bucovina

În noaptea de Înviere, fetele din Bucovina se duc la clopotniță și spală limba clopotului cu prima apă scoasă în acea dimineață din fântână. Pentru acest ritual trebuie să se trezească înaintea tuturor, să se asigure că vor scoate primele apă. După ce spală clopotnița, apa capătă puteri miraculoase și fetele se spală pe față cu ea, în zorii zilei de Paște.

Tot aici, tinerii duc flori la casele unde locuiesc fete pe care le plac. Dacă acestea au aceleași sentimente pe care le afișează băieții, trebuie să le ofere un ou roșu. În noaptea de Înviere, creștinii din Bucovina lasă peste noapte luminile aprinse în casă și în curte, un simbol al luminii aduse de Iisus Hristos prin jertfa sa în toată lumea.

Cum onorează Dobrogea sărbătoarea Paștelui

În această zonă, Săptămâna Mare are o importanță anume. În ziua de luni se face curățenie generală, iar în ziua de marți nu se lucrează pentru ca grânele sau laptele vacilor să nu sece. În ziua de miercuri se toarce cânepa, iar în Joia Mare se curăță mormintele și se aprind focuri.

În Vinerea Mare, locuitorii din Dobrogea nu lucrează și nu consumă deloc oțet sau untdelemn. În această zi este permis doar să se pregătească pasca, celebrul desert de Paște. În noaptea de Înviere, creștinii oferă felii de pască înmuiate în vin altor credincioși, care trebuie să le consume abia în prima zi de Paște. După acest obicei, se ciocnesc ouă roșii de Paște.

„Paparuda” este un alt obicei cunoscut și practicat în Dobrogea. Un alai de tinere se împodobesc cu flori în a treia zi de Paște și sunt stropite cu apă de băieți. Se spune că acest obicei va aduce ploaia.

Cum sărbătorește Banatul de Paște

În Banat, în prima zi de Paște se pune masa și se tămâiază înainte ca bucatele tradiționale să fie servite. După tămâiere, mesenii primesc o linguriță de paști, cu vin și pâine sfințită.

La masă trebuie să se servească ouă roșii, ciolan de porc fiert, precum și alte preparate tradiționale. După ce se servesc aceste bucate, mesenii pot consuma produsele gătite din carne de miel, cum ar fi ciorba, drobul sau friptura.

Ce superstiții au românii de Paște

În funcție de zonă, românii au o serie de superstiții de Paște pe care le transmit mai departe din generație în generație. Printre ele amintim:

• Primul aliment care se consumă la masa de Paște este un ou înroșit. Se crede că acesta va aduce sănătate tot anul.
• Pentru ca familia să fie unită tot anul, primul ou care se ciocnește și se sparge trebuie împărțit la toți membri de la masă.
• Se spune că prima persoană care trebuie să ciocnească un ou trebuie să fie cea vârstnică. O altă superstiție spune că te vei întâlni pe lumea cealaltă cu toate persoanele cu care ciocnești un ou.
• Mulți români se înnoiesc de Paște cu haine cumpărate special pentru această ocazie.
• Lumânarea de la Înviere este adusă aprinsă în casă și aici se aprinde candela sau alte lumânări. Cea de la biserică este păstrată peste an, pentru a se aprinde în caz de boală sau supărări.
• Credincioșii nu dorm în ziua de Paște pentru a nu fi somnoroși și ghinioniști în restul anului.
• Ouăle roșii se consumă fără sare, pentru a nu transpira tot anul.
• Sfintele Paști și pasca de la Înviere se păstrează tot anul, fiind considerate leac în unele zone din România.
• Unii credincioși își aleg un ou roșu și îl păstrează timp de 40 de zile după Paște. Dacă nu se strică, vor avea noroc tot anul.
• O altă superstiție spune ca, în dimineața de Paște, să te uiți prima dată într-un vas cu apă neîncepută pentru a avea vederea bună tot anul.
• În ziua de Paște, gospodarii pun o bucată de fier sub prag pentru ca locuința să fie protejată.

CITEȘTE ȘI:

Programul magazinelor de Paște: Când se închid Lidl, Kaufland, Carrefour și mall-urile din orașul tău

Cum faci cozonac de Paște după rețeta lui Sorin Bontea. Va fi pufos și gustos!